de Călin Popa şi Adrian Pătrăuceanu
O cercetare de dată recentă a experților de la Universitatea Michigan, SUA, „face lumină” într-o veche controversă: este obligatoriu și general valabil ca fericirea să depindă de căsătorie?
Relații în evoluție
În cadrul unuia dintre puținele și foarte recentele studii care observă gradul de fericire al persoanelor aflate într-un mariaj, al celor care au fost căsătoriți, precum și al burlacilor, observațiile au fost cel puțin surprinzătoare, dar reflectă evoluția relațiilor în societatea mileniului trei. Pentru o cât mai mare acuratețe a concluziilor, a fost evaluat istoricul relațiilor unui număr de 7.532 de persoane, pe parcursul întregii lor vieți, între vârsta de 18 ani și 80 de ani. „Oamenii tind să creadă că este nevoie să fie căsătoriți ca să fie fericiți, așa că am pus direct întrebarea dacă într-adevăr așa este și, de asemenea, variațiunea implicită - este burlăcia o garanție a nefericirii?”, detaliază profesorul de psihologie William Chopik.
Burlacii pot fi la fel de mulțumiți
După examinarea grupurilor de participanți la studiu, experții au observat faptul că spre sfârșitul vieții, cei care au trăit în burlăcie, având relații pasagere și cei care au avut „inima zdrobită” cândva din cauza iubirii neîmpărtășite au fost, în ansamblu, la fel de fericiți ca aceia care și-au întemeiat familii și au avut căsnicii îndelungate. „Concluziile studiului nostru arată că persoanele care au pierdut în dragoste pot fi, la finalul existenței, la fel de mulțumite de viața lor sentimentală precum cei cu căsnicii fericite”, adaugă cercetătorul Mariah Purol, co-autor al cercetării.