de Ştefania Băcanu şi Silviu Ghering
„Căsătoriţi pe nevăzute!” este o nouă emisiune din grila de programe de la PRO TV, în care concurenţii vor încerca să se cunoască şi, de ce nu, să se căsătorească. Taher Sonu, expertul în relații din echipă, ne-a vorbit despre jocul seducţiei, dinamica dintre oameni, dar şi despre cum atragem, cum păstrăm un partener de cuplu, dar mai ales, cum să gestionăm provocările care vin la pachet odată cu relaţia.
„Oamenilor le place să creadă în zodii, astre şi «leacuri băbeşti»”
- Felicitări, în primul rând pentru cooptarea în echipa „Căsătoriţi pe nevăzute!”. Cum este această experienţă pentru tine?
- Este de departe unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am lucrat până acum. Reprezintă o provocare pe cinste şi o experienţă interesantă. Specializarea mea este destul de inedită şi de neconvenţională în România. Mă ocup de „pre-relaţionare”, adică jocul seducţiei, dinamica dintre doi oameni până intră într-o relaţie. Oamenilor le place să creadă în zodii, astre şi „leacuri băbeşti”, când este vorba despre atracţie. În realitate, este vorba despre ştiinţă, mai exact psihologie şi dinamică socială.
- Cum crezi că va impacta această emisiune?
- Oamenii vor putea vedea pentru prima dată o emisiune în care se pune accentul pe ştiinţă şi educaţie. Sunt sigur că foarte mulţi vor rămâne cu o mulţime de lecţii despre viaţa de cuplu pe care, apoi, le vor putea pune în practică în relaţiile lor.
„Femeile caută mai mult siguranţă şi stabilitate”
- Din experienţa ta, ce caută oamenii într-o relaţie de cuplu?
- Cred că majoritatea oamenilor caută să fie înţeleşi, să iubească şi să fie iubiţi. Din acest motiv compatibilitatea este extrem de importantă. Dacă o relaţie nu are aceste elemente la bază, este destinată eşecului, mai devreme sau mai târziu.
- Dorinţele femeilor sunt diferite de cele ale bărbaţilor?
- Toţi ne dorim fundamental aceleaşi lucruri, însă felul prin care le interpretăm diferă de la bărbaţi la femei. Toţi vrem să fim fericiţi, vrem să fim iubiţi şi vrem să trăim acea poveste de dragoste. Femeile, spre deosebire de bărbaţi, caută mai mult siguranţă şi stabilitate. Partea şi mai interesantă pe care oamenii o uită, de multe ori, este că poveştile sunt inspirate din realitate, nu invers. Practic, toţi, într-un fel sau altul, vrem o persoană care este în acelaşi „film” cu noi, împreună cu care să putem trăi experienţa asta minunată numită „viaţă”.
„Lipsa de comunicare şi lipsa de empatie sunt capul răutăţilor”
- Putem vorbi despre relaţia perfectă?
- Cu siguranţă, există relaţii perfecte, însă perfecţiunea ţine de fiecare cuplu în parte. Atunci când compromisurile sunt considerabil mai puţine decât lucrurile care merg bine, avem tendinţa să nu le mai luăm în seamă. Atunci trăim acea fericire şi totul pare că vine de la sine.
- Ce dăunează unei relaţii?
- Lipsa de comunicare şi lipsa de empatie sunt, de regulă, capul răutăţilor. Obstacole apar în orice relaţie, dar, dacă înţelegi prin ce trece persoana de lângă tine, există deschidere şi un dialog sincer, provocările pot suda şi mai puternic un cuplu.
„O oră pe zi petrecută alături de partener poate să reaprindă scântei”
- Ce le recomanzi partenerilor care ajung în impas cu relaţia, după o anumită perioadă de timp? Cum o resuscitează?
- Recomandarea numărul unu este să facă ceva diferit, activităţi noi. Toţi avem tendinţa să cădem într-o rutină. Până şi o oră pe zi petrecută altfel, alături de partenerul sau partenera de cuplu, poate să reaprindă scântei şi pasiuni.
- Care sunt cele mai frecvente greşeli pe care le fac partenerii?
- De departe, cele mai mari probleme apar atunci când nu sunt spuse anumite lucruri care nemulţumesc. Oamenii se gândesc să nu-l deranjeze pe cel de lângă, să nu-l supere, aşa că, încearcă să ignore situaţia. Niciodată nu fucţionează aşa şi, într-o zi, te trezeşti într-un ocean de nemulţumiri. Sigur, există alegerea momentului potrivit pentru a numi unele lucruri. Este important şi cum o spui, dar să ţii în tine nu este niciodată o soluţie câştigătoare.
„Avem tendinţa să fim suma celor mai apropiaţi cinci oameni din mediul nostru”
- Cât de important este anturajul? Poate schimba sau nu traiectoria unei relaţii?
- Avem tendinţa să fim suma celor mai apropiaţi cinci oameni din mediul nostru. Dacă eşti înconjurat de oameni toxici, mereu nemultumiţi, puşi pe critici, bârfe şi invidie, asta se va reflecta, cu siguranţă în dinamica relaţiei tale.
- O relaţie cu probleme, toxică, să-i spunem, poate merge mai departe aşa cum este?
- O relaţiei care are probleme nu este neapărat toxică. Un program de muncă încărcat poate să creeze distanţă în cuplu şi, respectiv, anumite probleme, însă asta nu face relaţia toxică. O legătură devine toxică în momentul în care există un comportament distructiv, conştientizat, discutat, dar ignorat. Atunci când ştii că nu faci ceva bine, dar nu te poţi abţine. Fie că vorbim despre vicii, despre comportamente agresive sau despre tendinţa de izolare, soluţia este să cauţi ajutor specializat.
„Actul de a înşela apare când relaţia nu mai satisface anumite nevoi fizice sau emoţional-afective“
- Înşelatul partenerului este totuna cu adulterul? Când îţi înşeli partenerul cu adevărat?
- Regulile despre ce este sau nu este înşelatul ar trebui să fie stabilite de comun acord în cuplu. Trăim într-o societate modernă în care mulţi oameni sunt mai deschişi, însă, pentru unele persoane, şi simplul fapt că te-ai uitat pentru o secundă la altcineva este motiv de gelozie. Consider că fiecare cuplu trebuie să îşi stabilească sincer limitele, ce este ok şi ce nu.
- În ce situaţii ajung partenerii să înşele?
- De obicei, actul în sine de a înşela apare atunci când relaţia nu mai satisface anumite nevoi emoţional-afective sau fizice. Sigur, majoritatea oamenilor vor găsi mereu o scuză: „Am făcut-o pentru că am băut, că m-a luat valul etc.”. În realitate, omului respectiv îi lipsea ceva. Nu spun că este corect sau moral, însă, înainte să aruncăm cu pietre într-un om, ar fi indicat să înţelegem cum şi de ce a ajuns să facă asta.
- Cum putem salva o relaţie în care unul dintre parteneri a înşelat?
- Înainte de „Cum?” ar trebui să ne punem o întrebare foarte sinceră: „Pot să trec peste asta?”. Dacă nu reuşeşti să treci peste ce s-a întâmplat, n-o să mai salveze nimic relaţia. Încearcă să înţelegi cum a ajuns partenerul sau partenera în situaţia asta, ce lipsea, de ce are nevoie, fără reproşuri, fără drame şi fără acuze. Dacă nu înţelegi în profunzime şi sincer motivul pentru care s-a întâmplat, şansele sunt foarte mari ca experienţa să se repete.