de Roxana Istudor şi Flori Pintea
Oamenii de știință de la Universitatea Queen Mary, din Londra, au descoperit că persoanele care sunt mai emotive din punct de vedere genetic pot beneficia mai mult de sesiunile de terapie de cuplu.
Sensibilitatea dictează succesul consilierii
Nivelul personal de sensibilitate al unui individ influențează puternic modul în care acesta percepe lumea. În ceea ce privește terapia de cuplu, autorii studiului și-au propus să determine cât de multă sensibilitate dictează ratele de succes ale terapiei de cuplu. Cercetările anterioare au evidențiat că aproximativ jumătate din diferențele de sensibilitate dintre oameni sunt rezultatul structurii lor genetice. Având în vedere acest lucru, echipa de cercetare a analizat mostre de ADN de la peste 150 de cupluri care au participat la sesiuni de consiliere. S-a constatat că persoanele mai sensibile genetic, mai emotive, au avut tendința de a beneficia mai mult de pe urma ședințelor de terapie de cuplu.
Genetica, în ecuație
Înainte de a începe terapia și din nou imediat după aceea, fiecare cuplu a completat o serie de sondaje cu întrebări legate de comunicarea, legăturile, satisfacția conjugală și probabilitatea divorțului. Echipa a efectuat sondaje suplimentare la fiecare șase luni, pe o perioadă de doi ani. S-a constatat că sensibilitatea genetică pare să fie mai influentă și pe termen lung după terapia de cuplu. „Descoperirile noastre arată că structura genetică a unui individ poate influența modul în care acesta răspunde la terapia de cuplu. Deoarece știm că nu toți cei care participă la programe de relații beneficiază în același mod, în viitor ar putea fi util să identificăm persoanele cu sensibilitate scăzută, care ar putea beneficia mai puțin de aceste tratamente standard și, eventual, să le ofere o alternativă”, detaliază Michael Pluess, profesor de psihologie a dezvoltării.
Abordarea pe larg, la nivelul genomului, poate fi cel mai eficient mijloc de evaluare a sensibilității genetice care intră în ecuația eficienței terapiei de cuplu (studiu al Universității Queen Mary, Londra)