Main menu

header

498 8 1de Dana Purgaru

Cătina este o plantă plină de țepi, dar și de beneficii pentru cei care o consumă. Se întâlnește în tufe, pe margini abrupte de drumuri și de păduri, prundișuri, pe coastele de deal uscate și erodate, pe terenurile sărăturoase, pe stâncării, dar și în luncile râurilor. Are fructe mici, rotunde, portocalii, ce pot fi culese chiar și când este zăpadă.

Fructele au toate vitaminele și mineralele necesare

Cătina (Hipophae rhamnoides) este un remediu naturist cu numeroase aplicații terapeutice. Este, în primul rând, un foarte bun energizant, ideal pentru fortificarea sistemului imunitar, mai ales în acest sezon plin de răceli și gripe. De la ea se folosesc în principal fructele, ce sunt o adevărată farmacie, deoarece conțin aproape toate vitaminele și mineralele necesare organismului.

Are proprietăți antibiotice

Cătina este indicată în caz de imunitate scăzută sau sensibilitate la infecții. În această situaţie se face o cură cu suc de cătină, din care se beau trei linguri, de patru ori pe zi, diluate cu puțină apă sau suc de mere. Acest suc are puternice efecte remineralizante și vitaminizante, ajutând organismul să lupte cu boala. Mai mult, fructul de cătină are proprietăți antibiotice, combătând direct infecțiile bacteriene.

Pentru hepatita acută, hepatita cronică evolutivă sau ciroza în faze incipiente este indicat următorul preparat: un sfert de litru de decoct de ramuri se combină cu o jumătate de pahar cu suc proaspăt de fructe de cătină. Rezultă o licoare puțin plăcută la gust, dar cu efecte antivirale, tonice și regenerative hepatice extraordinare. Se beau două pahare din acest preparat zilnic, în cure de minimum două luni.

Adjuvant în bolile de splină

Ca adjuvant în gripă, bronșită, pneumonie - se iau zilnic șase linguri cu sirop de cătină pe stomacul gol, cu puțină apă. Este un stimulent imunitar rapid, mărește rezistența organismului la febră și grăbește vindecarea.

În cazul hemoragiilor interne, ca prim ajutor, până la tratamentul medical de specialitate, se administrează două lingurițe cu pulbere de scoarță de cătină pe stomacul gol, cu puțină apă. Acest tratament are efecte astringente și cicatrizante extrem de puternice.

Pentru copiii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli se administrează în fiecare zi câte șase lingurițe cu un amestec în părți egale ale sucului de fructe cu decoctul de tulpini de cătină. Deși are un gust rău, acest preparat are efecte remineralizante și vitaminizante greu de egalat.

Pentru bolile de splină se combină o parte de tinctură de scoarță de cătină cu trei părți de suc de fructe de cătină. Se obține un preparat slab alcoolizat, din care se ia câte o lingură de patru ori pe zi, în cure de minimum 60 de zile.

Restabilește activitatea hormonală

În caz de sterilitate masculină sau feminină și îmbătrânire prematură se face o cură cu ulei de cătină, din care se iau câte 30 de picături, de două ori pe zi. Acesta este un foarte puternic vitaminizant E și restabilește activitatea hormonală atât la femei, cât și la bărbați.

Pentru depresie și anxietate se face un tratament cu extract complet de cătină, obținut prin combinarea în proporție de 2 la 1 a sucului de cătină cu decoctul de cătină. Acest preparat este bogat printre altele în serotonină, un neurotransmițător ce induce o stare de calm și de optimism.

Bună în dermatoze

Cătina mai este adjuvant și în dermatoze diverse - se face o cură de patru-șase săptămâni cu ulei de cătină, ce stimulează puternic procesele trofice de la nivelul pielii. Se iau câte 30-50 de picături de ulei de cătină de două ori pe zi.

În caz de diaree sau dizenterie, cătina se folosește ca remediu de urgență - se iau una-trei lingurițe cu pulbere de scoarță de cătină. Pe termen lung, rezultate bune se obțin prin tratamentul cu decoct de ramuri, din care se beau trei căni pe zi. Acesta are puternice efecte astringente și antibiotice, fiind eficace și în tratarea enteritelor, colitelor, precum și a cistitelor hemoragice.

Pulberea este vitaminizant

Ceaiul de cătină se prepară prin fierberea a două lingurițe cu fructe într-o cană cu apă, vreme de două-cinci minute. Nu este însă foarte eficient, deoarece, prin fierbere, vitaminele A, E și F se pierd. De aceea, e bine ca să fie înlocuit ceaiul cu pulberea, cu sucul sau cu siropul de cătină.

Pulberea de fructe uscate se obține prin măcinarea cu râșnița electrică a fructelor uscate, după care se depozitează într-un recipient de sticlă, în locuri răcoroase. Se administrează câte o linguriță, de patru ori pe zi, ca vitaminizant și remineralizant. Planta se ia pe stomacul gol, se ține sub limbă câteva minute, după care se înghite cu apă. Se poate combina cu miere - o linguriță cu cătină, la o linguriță cu miere.

Faceți cure cu sirop

498 8 2Sucul proaspăt se obține din fructele de cătină proaspete, ce se spală cu apă rece și apoi se zdrobesc în mixer sau se dau prin mașina de tocat. Atenție! Zdrobirea se face într-un vas de porțelan - nu de metal, deoarece la contactul cu acesta din urmă se degradează anumite vitamine. Sucul se consumă în maximum 24 de ore, câte două-trei linguri, de patru ori pe zi, de obicei diluat cu suc de mere.

Siropul se prepară amestecând o jumătate de litru de suc cu o jumătate de litru de miere. După omogenizare, acest amestec se păstrează într-o sticlă bine închisă, la frigider, unde rezistă chiar și câteva luni. Se iau câte patru-cinci linguri pe zi, în cure de lungă durată.

Uleiul de cătină este mai dificil de extras, dar poate fi cumpărat de la plafar sau de la farmacie sub formă de gelule sau de ulei. Se administrează câte 30 de picături, de trei ori pe zi, în cure de minimum trei săptămâni, pentru fortifiere.

PONT. Siropul de cătină, consumat pe perioade lungi, ajută şi la slăbit

Se utilizează şi celelalte părţi ale plantei

Foarte puțini știu că și alte părți ale plantei au proprietăți terapeutice deosebite. Pulberea de scoarță se obține din această parte a plantei lăsată la uscat vreme de două săptămâni și apoi măcinată cu râșnița electrică de cafea. Se obține astfel un praf cu virtuți vindecătoare deosebite, din care se administrează câte o jumătate de linguriță, de patru ori pe zi. Din crengile necojite și cu eventualele frunze care au rămas se prepară un decoct. Două mâini cu ramuri de cătină, mărunțite, se lasă într-o jumătate de litru de apă de seara până dimineața, când se filtrează. Maceratul obținut se pune deoparte, iar ramurile se mărunțesc și se fierb vreme de 20 de minute la foc mic, după care se filtrează și se lasă la răcit. În final, se combină cele două extracte, obținându-se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, ce se consumă pe parcursul unei zile. Din praful de coajă se face tinctură - șapte linguri cu pulbere de coajă se pun într-o sticlă împreună cu 250 ml alcool alimentar de 70-80 de grade. Se lasă la macerat 15 zile, agitând des, după care se strecoară. Se ia de trei ori pe zi câte o linguriță diluată în 100 ml apă. Extern, se diluează în funcție de toleranță și se aplică pe răni ca şi cicatrizant. Se mai poate pregăti un preparat dezinfectant astfel: se fierbe o mână cu ramuri de cătină, tăiate mărunt, în jumătate de litru de oțet, la foc mic, vreme de zece minute, după care se lasă la răcit și se filtrează. Ramurile rămase după filtrare se ard complet, iar cenușa rezultată se combină cu puțin din oțetul obținut anterior astfel încât să se formeze o pastă, ce se aplică pe locurile afectate.