de Dana Purgaru
Aliment de bază în vechime atât în zona Asiei, cât și în estul României, hrișca a revenit recent în atenția românilor, care caută alternative sănătoase la cereale. Pentru că, da, hrișca nu este o cereală - deși este deseori confundată cu această familie - ci o plantă ierboasă înrudită cu măcrișul, rubarba și ștevia. Aceasta nu este numai gustoasă și sățioasă, ci reprezintă și un leac eficient în tratamentul multor afecțiuni.
Potrivită pentru cei cu intoleranţă la gluten
Hrișca (Fagopyrum esculentum) a fost cultivată încă de acum opt milenii în Orient, datorită faptului că este un aliment bun și îndestulător, dar și a proprietăților sale benefice. E bogată în proteine (18%), aminoacizi (în special arginină, lizină, treonină, triptofan și cisteină) și minerale, între care predomină potasiul, fierul, zincul și seleniul. De asemenea, aceste semințe conțin cantități mari de vitamine din complexul B, antioxidanți și nu au gluten, fapt ce le face potrivite pentru persoanele care au intoleranță la acest compus sau pentru cele care suferă de boala celiacă.
Are efect hipoglicemiant
Aceste semințe, consumate frecvent în diverse preparate, sunt indicate și persoanelor care au diabet sau o predispoziție la această afecțiune, deoarece au un rol important în menținerea nivelului scăzut de glucoză. Inozitolul din compoziția sa, implicat în mecanismele secundare de reglare a sintezei de insulină, face ca această plantă să fie recomandată și celor cu diabet insulinodependent. Pentru efectul său hipoglicemiant, cea mai eficace rețetă este terciul din făină de hrișcă și apă clocotită. Se consumă 300 g pe zi, câte 100 g la fiecare masă, pe o perioadă cât mai mare, fără a avea contraindicații.
Scade colesterolul rău
Hrișca - clasificată în medicina tradițională asiatică drept aliment yang -, protejează sistemul cardiovascular, reduce nivelul colesterolului rău din sânge, îmbunătățește fluxul sangvin, scade tensiunea arterială mărită, previne și împiedică evoluția ischemiei cardiace și tratează ateroscleroza. În plus, previne apariția calculilor biliari.
Previne mai multe tipuri de tumori
Seminţele de hrișcă au şi proprietăţi antitumorale. În urma cercetărilor s-a concluzionat că, datorită compușilor săi, poate preveni cu succes tumorile, în special pe cele de sân, colorectale, gastrice și pulmonare. În acest sens sunt indicate a fi consumate cu preponderenţă înmuiate. De asemenea, hrişca s-a dovedit eficientă pentru femeile care manifestă sindromul ovarelor polichistice.
Ține la distanță Alzheimerul
Persoanele care consumă frecvent hrişcă pot fi protejate de degradarea neuronală și a memoriei, această plantă fiind recomandată bolnavilor de Alzheimer. De asemenea, dacă este inclusă în dieta zilnică, aceste semințe susțin activitatea intelectuală și chiar conferă o stare psihică „de bine”. S-a dovedit științific faptul că hrișca are rol în creșterea secreției de dopamină, extrem de importantă pentru combaterea depresiei.
De asemenea, dacă este inclusă în meniul zilnic, hrișca elimină suferințele biliare, împiedică formarea de calculi la acest nivel și susține regenerarea ficatului expus la o alimentație nepotrivită, la abuzuri de alcool sau afectat de surmenaj.
Aliment prebiotic
Într-un studiu efectuat în 2003, la Madrid, oamenii de știință au dorit să afle dacă hrișca include elemente prebiotice și poate fi considerată astfel foarte sănătoasă. Prebioticele sunt fibre numite oligozaharide, care nu pot fi digerate de sistemul nostru digestiv şi contribuie, astfel, la dezvoltarea bacteriilor benefice. Are efecte benefice asupra florei intestinale şi preîntâmpină dezvoltarea bacteriilor patogene. Din rezultatele studiului a reieșit că eșantionul de persoane care au consumat frecvent hrișcă nu numai că a pierdut din greutate, în comparație cu celălalt eșantion, dar prezintă și o scădere a cantității de bacterii patogene din sistemul digestiv.
Infuzia tratează glaucomul
Hrișca poate fi utilizată și sub formă de infuzie sau decoct în tratamentul hemoroizilor, în varice, în caz de insuficienţă venoasă, în boli hepatice, în hemoragii de orice fel, în glaucom și în oboseală fizică și intelectuală.
În Japonia este foarte consumat ceaiul preparat din boabe de hrișcă, acestea fiind coapte pe foc și apoi infuzate. Se numește soba-cha, este deosebit de gustos și păstrează o mare parte dintre proprietățile benefice ale semințelor. Majoritatea persoanelor îl consumă însă și pentru că oferă senzația de sațietate, și astfel preîntâmpină mâncatul în exces.
Infuzia de hrișcă poate fi folosită și extern, sub formă de cataplasmă sau de comprese, pentru tratarea edemelor, echimozelor, inflamaţiilor şi fragiltăţii capilarelor.
Frunzele, bune în salate
De la hrișcă pot fi consumați și vlăstarii și frunzele, care au un gust uşor amărui, dar plăcut, și sunt indicați în salate. Frunzele conțin rutină - o substanță cu acțiune protectoare asupra vaselor de sânge, care ajută la absorbția vitaminei C, contribuie la vindecarea rănilor, diminuează durerea, are efect antibacterian, stimulează circulația și producția de bilă, reduce nivelul colesterolului și previne formarea cataractei.