de Carmen Ciripoiu
Dacă treceți peste mândria de orășeni învățați și ajungeți în vârful muntelui, unde ciobanii cu mioarele lor fac legea, veți descoperi fabuloasa lume a celor mai inedite leacuri. Remediile ciobănești culese din grădina Domnului fac adevărate minuni.
Mugurii de brad suprimă afecțiunile respiratorii
Mirificul brad, arborele sacru despre care dacii spuneau că face legătura între cer și pământ, este unul dintre vestitele leacuri ale ciobanilor. Aceștia culeg muguri de brad și îi mestecă în timpul deplasărilor prin munți ca să-și potolească setea și să fie feriți atât de bolile de plămâni, cât și de spiritele rele. Se consumă cinci-șase muguri pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de masă, mugurii având rolul de a regla pofta de mâncare, de a reîmprospăta respirația și de a dezinfecta gura. Pentru combaterea afecțiunilor respiratorii (bronșite cronice, astm bronșic, faringită, guturai, sinuzită), pentru reglarea activității nervoase, pentru oboseală intelectuală, pentru migrene, scăderea apetitului pentru dulciuri și pentru ridicarea imunității, siropul de brad este cel mai bun leac folosit de ciobani. Modul de preparare este următorul: un kilogram de muguri de brad se fierb, timp de 15 minute, în doi litri de apă, se lasă la răcit, apoi se adaugă un kilogram de zahăr dizolvat într-un litru de apă. Amestecul se fierbe din nou cinci minute, apoi se depozitează fierbinte în sticle care se închid ermetic și se păstrează la loc răcoros. Se consumă zilnic două-trei linguri, diluate în apă plată sau ceai fierbinte, înainte de mesele principale. Siropul de brad are efect excelent și în vindecarea sterilității la femei.
PONT. Pentru a întrema oile slăbite, ciobanii fac o fiertură din muguri de brad pe care o dau animalelor în cantitate limitată.
Rășina, foarte utilă în caz de reumatism
În cazul în care un om sau un animal se lovește la un picior, remediile ciobănești sunt sfinte. Se ia rășină de brad, se amestecă în cantitate egală cu seu de oaie, apoi se topește la foc și se lasă la răcit. Cu această compoziție se unge locul afectat. Efectul este uimitor. În cazul în care rana sângerează se pune rășină în rachiu și se lasă la dospit, apoi se unge rana, care se închide fără să facă infecție. Rășina este foarte bună și pentru reumatism. În acest caz, aceasta se încălzește cât să nu ardă pielea și se pune pe locurile dureroase de la mâini și picioare, apoi se leagă cu o pânză și se ține o jumătate de zi. Tratamentul este urmat zilnic, timp de o lună. Cât privește negii sau eczemele infectate, este indicat unguentul de brad. Rășină, ceară de albine și unt proaspăt se încălzesc pe baia de apă și se amestecă până când se obține o pastă omogenă. Cu acest unguent se ung locurile afectate. Pentru a combate septicemia, ciobanii recomandă cu succes decoctul din semințe de brad. Se consumă o cană cu ceai, la interval de cinci ore. Cistita și uretrita se vindecă uşor cu tinctură din cetină de brad. Mod de preparare: 20 g ace de brad se toacă mărunt și se pun în 200 ml alcool, apoi se țin la macerat două săptămâni. Ulterior se strecoară prin presare în tifon și se depozitează în sticle închise la culoare. Se consumă zilnic cinci picături diluate în apă.
Leurda, un mare sprijin în tulburările psihice
Consumată ca atare pe pâine sau cu mămăligă, având gustul asemeni usturoiului, leurda e bună, spun ciobanii, și la inimă, și la rinichi. Dar planta rămâne, în viziunea lor, cel mai tare leac pentru cei care suferă de probleme psihice. Se pisează frunze de leurdă, se amestecă bine cu miere de albine în cantități egale și se consumă cinci-șase linguri pe zi. Tratamentul durează câteva luni. Cu flori galbene și cu frunze mărunte, planta numită cinci degete este un remediu folosit frecvent de ciobani pentru a scăpa de crampele abdominale, de colicile biliare sau de cele renale. Frunza și floarea plantei se pisează bine pe un lemn, apoi se presară cu sare și se așază pe locul dureros, acoperit cu o blană de oaie, ca să păstreze căldura. Durerea cedează foarte repede. Fiartă în apă sau plămădită în rachiu, planta este indicată împotriva diareii. Celor „încuiați la mațe” (n.n. - persoanele care suferă de constipație) le este de un real ajutor rădăcina de ștevie. Se consumă o lingură cu rădăcină pisată în fiecare zi.
Ghințura, excelentă pentru ficat
Ciobanii spun că unul dintre remediile cel mai bune pentru bolile de ficat se obține din amestecul a două-trei rădăcini de gențiană cu câteva frunze de rostopască, o rădăcină de osul-iepurelui şi cu câteva fire de patru-frați-pătați. Plantele se pisează și se pun într-un litru de rachiu, apoi se lasă la macerat două săptămâni. Se consumă două-trei linguri pe zi. Efectul este incredibil. În perioada tratamentului, pacientul trebuie să renunțe la prăjeli și să opteze pentru multe fructe, legume și lapte. Cât privește diabetul, fiertura-minune este obținută din câteva frunze de afin și frunze de dud fierte în apă. Se consumă un litru pe zi. Un excelent remediu folosit de ciobani contra loviturilor este și brânca-ursului. Pentru tratament, se iau câteva frunze, se pisează și se pun pe locul afectat. În câteva ore, durerea cedează, iar umflătura parcă nici n-ar fi existat. Bărbații sau femeile care nu pot avea copii trebuie să ia sămânță pisată de brânca-ursului.
Frecţiile cu oţet de mere risipesc grijile
Că-i de vacă sau de oaie, e total neimportant, pentru că laptele rămâne cel mai bun medicament pentru copiii bolnavi de rahitism sau pentru cei firavi. Persoanele care sunt predispuse la răceală vor consuma lapte seara, iar dimineața, zer proaspăt. Pe lângă faptul că induc un somn liniștitor, frecțiile cu oțet de mere (de la frunte până la ceafă) risipesc grijile și amărăciunea.