de Cristina Ghiţă

Încă din copilărie, părinţii ne răsfăţau cu mere curăţate sau îndepărtau coaja acestora pentru a le pasa mai fin când eram bebeluşi. Nimic mai… greşit! Învelişul fructelor este, de multe ori, chiar mai sănătos decât pulpa, căci în acesta sunt înmagazinate mai mult de jumătate dintre mineralele şi vitaminele pe care fructele le conţin, dar şi substanţe, cum ar fi pigmenţi, resveratrol, enzime, benefice corpului omenesc. Şi nu doar merele se supun acestui principiu, ci şi perele, gutuile sau strugurii.

Vă feresc de atacul cerebral

Autohtonul fruct combate constipaţia, ajută la refacerea după o intervenţie chirurgicală şi este recomandat de marii specialişti chiar şi în afecţiuni psihice şi nervoase severe. Însă, ca să vă bucuraţi cu adevărat de puterea vindecătoare a acestuia, e musai să îl mâncaţi cu tot cu coajă. Aici găsim vitamina C, care este printre cele mai puternice substanţe anticancerigene cunoscute, şi cvercitină, responsabilă de culoarea mărului, dar şi cu veleităţi antitumorale ieşite din comun. Straturile de la suprafaţă conţin multă vitamina B, care ajută la sănătatea sistemului nervos, la fel ca şi sărurile de magneziu sau flavonoidele, prezente la suprafaţa minunată a poamei.

Încetinesc îmbătrânirea

Pieliţa mărului este atât de bogată în substanţe binefăcătoare, încât unii oameni de ştiinţă i-au dedicat studii amănunţite. Unul dintre aceştia este medicul endocrinolog american Christopher Adams, de la Universitatea Iowa, care a studiat timp de zece ani efectele cojilor de mere asupra activităţii hormonale. El a descoperit că în această poamă miraculoasă se găsesc o mulţime de substanţe cu efect anti-aging, care contribuie la funcţionarea sistemului endocrin. Aşa s-a aflat despre existenţa acidului ursolic, un element care ajută la menţinerea elasticităţii vaselor de sânge, la controlul colesterolului, la păstrarea tonusului şi a masei musculare, sfidând chiar trecerea anilor. Femeile care consumă mere frecvent au oase mai sănătoase, mai dense şi mai puţin predispuse către osteoporoză, articulaţii mai flexibile, mai puţine riduri şi o piele mult mai hidratată.

În loc de pilulă de somn

Cele mai indicate plante pentru inducerea somnului sunt passiflora şi valeriana, ambele cu efect sedativ. Deşi nu le putem contesta eficienţa, uneori chiar şi acestea dau greş. Nu vă aruncaţi la medicamentele de sinteză, ci încercaţi ceva sănătos şi gustos. Iată ce reţetă răsfăţată recomandau străbunicile noastre: peste o mână cu coji de mere se adaugă 250 ml apă clocotită, se acoperă şi se lasă la infuzat timp de un sfert de oră, după care se îndulceşte cu miere de tei sau de salcâm şi se bea cu două ore înainte de culcare. Apoi, în camera insomniacului se pun câteva coji de mere şi o crenguță proaspătă de brad într-un bol cu apă, poziţionat cât mai aproape de cap. Mirosul acestora alungă încordarea şi fac somnul liniştit şi profund.

Stârpesc celulele tumorale

Dintre cele zece substanţe cu efect antitumoral conţinute de coaja mărului, vitamina C şi acidul clorogenic, cel care colorează şi înmiresmează mărul, se remarcă în distrugerea şi împiedicarea dezvoltării celulelor anormale. Doar o jumătate de kilogram din aceste fructe, consumat zilnic, reprezintă o măsură de prevenţie considerată de specialişti aproape de neînvins. Secretul este să fie cât mai roşii şi consumate cu tot cu coajă. Celebrul profesor Ion Brad spunea că niciun aliment nu poate fi mai de ajutor unui bolnav de cancer decât mărul, care ajută la înfometarea celulelor tumorale, le opreşte dezvoltarea, prevenind metastazele.

Cu cât mărul este mai mic, cu atât este mai vindecător

Cantitatea de pigmenţi este direct proporţională cu puterea antitumorală

Baia în fiertură de gutui vă redă energia

Nu doar mărul are un înveliş vital. Mai mult de 60% dintre vitaminele C şi A, din potasiul şi magneziul perelor sunt concentrate în coajă - care reprezintă un complex de fibre alimentare indispensabile în reglajul greutăţii corporale, în normalizarea digestiei şi a tranzitului intestinal. Bătrânii foloseau tot anul coaja perelor pentru a alunga constipaţia copiilor pe perioada iernii, pentru a trata răcelile şi anemia. Nelipsite erau şi cojile gutuilor, din care preparau un decoct numai bun pentru tuse, boli pulmonare, hepatice, pancreatice, dar şi o tinctură din coji şi din sâmburi maceraţi în rachiu, cu care tratau loviturile şi opreau sângerările provocate de răni. Baia în fiertură de gutui le reda energia copiilor plăpânzi. Să nu uităm de coaja strugurilor, bogată în resveratrol, substanţa-minune care vă face mai puternici în faţa bolilor cardiace. În anul 2003, biologul american David Sinclair a descoperit că administrarea de resveratrol prelungeşte viaţa insectelor cu până la 54%. Apoi, în 2006, un grup de cercetători italieni a demonstrat că peştii hrăniţi cu suplimente de resveratrol trăiesc în medie cu 30% mai mult şi sunt mai rezistenţi la efort.