de Cristina Ghiţă
Fie că avem de-a face cu un bebeluş care suferă de colici sau cu un copil cu vârsta mai mică de 12 ani, căruia îi sunt contraindicate tratamentele medicamentoase chimice, avem la îndemână o multitudine de produse naturale, care le vor ameliora sau chiar vindeca suferinţa. Multe dintre ele sunt mai la îndemână decât vă imaginaţi, de aceea vă vom sugera cum şi când să le folosiţi pentru efectul lor curativ.
Lemnul-dulce şi muşeţelul, pentru colici
Muşeţelul are puternice proprietăţi antispastice şi sedative, în componenţa sa regăsindu-se nu mai puţin de 19 elemente antispastice şi cinci sedative. O linguriţă cu flori uscate, infuzate timp de zece minute într-o ceşcuţă cu apă, poate fi remediul potrivit pentru copilul dumneavoastră. Îl puteţi administra în biberon sau poate fi băut chiar de mamă dacă aceasta alăptează. Dacă durerile sunt cauzate de gaze neevacuate, se poate folosi anasonul. O infuzie din doar câteva fructe la 100 ml apă fiartă face minuni. La fel de bun este şi chimionul, care calmează durerile stomacale şi fluidizează secreţiile bronşice la copiii răciţi. În afară de acestea, vă mai stau la îndemână ghimbirul, care taie greaţa, busuiocul, care linişteşte crampele, menta, renumită pentru ameliorarea afecţiunilor intestinale sau mărarul, care reduce flatulenţa. Combinaţiile precum muşeţelul, lemnul-dulce şi anasonul reduc frecvenţa colicilor cu până la 57%.
Uleiul de ricin şi sucul de prune, pentru constipaţie
O altă problemă frecventă a celor mici este constipaţia. Aceasta devine o condiţie medicală atunci când scaunul nu este mai des de trei ori pe săptămână, este redus cantitativ, este de consistenţă tare şi este evacuat cu dificultate. În acest caz, primele măsuri sunt introducerea fibrelor în alimentaţie, creşterea consumului de apă şi evitarea unor alimente precum ciocolata, cacaua, pâinea albă, pastele făinoase, carnea, brânzeturile sărate. Dacă starea nu se îmbunătăţeşte, puteţi apela la uleiul de ricin, administrat pe cale orală copiilor cu vârste mai mari de 2 ani. Un pahar cu lapte cald, îndulcit cu trei linguriţe cu miere, poate fi benefic mai ales când este administrat pe stomacul gol. La fel de bune sunt şi sucurile proaspete de mere sau de prune, cât şi iaurtul. Mai este indicat şi masajul blând pe abdomen, în sensul acelor de ceasornic, efectuat cu puţin ulei.
Lipsa poftei de mâncare se combate cu schinduf
Puţini sunt părinţii care se bucură de copii cu apetit normal, ceilalţi au de-a face cu extreme: copii prea mâncăcioşi sau, din contră, lipsiţi de pofte culinare. Pentru aceştia din urmă există mai multe remedii naturiste, care au rolul de a spori digestia şi de a stimula pofta de mâncare. Rădăcina de Ashwagandha, schinduful sau fânul grecesc sub formă de capsule, pastă, pudră sau seminţe, dar şi rădăcina de ghimbir sunt doar câteva dintre ele. Pentru început este recomandat să introduceţi în alimentaţia frecventă produse ce conţin zinc, precum caşcavalul, cerealele, heringul, carnea de miel, seminţele de dovleac, dar şi alimente bogate în vitamina B, precum cerealele integrale. Sucul de ridiche neagră, bogat şi el în vitaminele C şi B, este renumit ca aperitiv, digestiv, diuretic, antialergic și sedativ nervos. Se foloseşte ridichea întreagă, cu tot cu frunze, împreună cu morcov. Sucul obţinut prin stoarcere se bea o dată pe zi, dar nu mai mult de 30 ml. Sucul de aloe şi extractul de dracila vindecă mucoasele, întăresc ficatul şi stârnesc apetitul.
Nasul înfundat trece cu lămâie şi cu mentă
Când răceala încă nu a pus stăpânire pe organism, încep să apară semnele prevestitoare: usturime în gât, năsuc înfundat, uneori febră şi slăbiciune. Cum faceți să le ameliorați înainte să vă afecteze foarte tare micuţul? Ei bine, împotriva congestiei şi scurgerii nazale, dar şi strănuturilor frecvente este recomandat uleiul de mentă, de lămâie şi de eucalipt, picurat discret pe o batistuţă în care copilul să respire. Tot contra disconfortului respirator mai sunt indicate: usturoiul, cimbrul, scoarţa de salcie, şovârvul şi frunza de plămânărică, ce alungă durerile, decongestionează căile respiratorii şi împiedică dezvoltarea infecţiilor. Delicioasa combinaţie de miere cu lămâie are efecte emoliente şi calmante asupra gâtului, ajutând la scăderea inflamaţiei.
Febra dispare cu oţet şi cartofi
Fie că are gripă sau răceală, temperatura poate creşte alarmant, afectând negativ starea copilului, rareori având chiar efecte grave şi ireversibile. Frecţia cu oţet de mere scade febra şi grăbeşte vindecarea. În plus, se mai pot aplica, pe frunte, la gât sau la tălpile picioarelor, comprese calde cu oţet de mere diluat cu apă. Chiar şi în nas se pot pune tampoane de vată înmuiate în oţet. Cartoful este, de asemenea, de ajutor, folosit ras, amestecat cu spirt sau cu oţet în cataplasme care remediază anginele și chiar amigdalitele. Efectul este aproape imediat când vorbim despre durere şi despre inflamaţie. Feliile de cartofi au fost dintotdeauna utilizate de străbuni în durerile de cap şi în febră.
Tusea, calmată cu ceai de ceapă
Copiii mici au sistemul imunitar în formare, aşa că sunt mai sensibili la bacteriile şi virusurile care provoacă răcelile şi gripele. Seacă sau expectorantă, tusea este supărătoare mai ales pentru bebeluşi, care se pot chiar îneca din cauza secreţiilor abundente. Bunicile noastre ne doftoriceau cu deloc apetisantul ceai de ceapă şi coji de nucă. Nu era gustos, dar tusea ceda încă din prima zi a administrării. Siropul de iarba-mâţei făcut din ceai îngroşat cu mult zahăr, administrat de trei ori pe zi, este, de asemenea, un bun emolient şi antispastic.
PONT. Laptele de soia poate îmbunătăţi digestia copiilor cu intoleranţă la lactoză, fiind astfel înlocuit laptele de vacă.
Ouăle de prepeliţă şi polenul crud, pentru prevenţie
Pentru cei care doresc să îmbunătăţească rezistenţa copiilor în faţa bolilor se recomandă cu încredere oul de prepeliţă. Are mult fier, fosfor, vitaminele B1 și B2, calciu, zinc, sulf şi potasiu. Sunt numai bune pentru reglarea acidităţii gastrice şi digestiei, ajută în tratarea bolilor renale şi hepatice, în cazurile de rinită alergică, în alergii şi în eczeme. În plus, sunt benefice în afecţiunile oftalmologice şi ORL. Pe de altă parte, polenul crud, mult mai puternic decât cel uscat, este ideal în orice stare de carenţă. Acest miracol vindecător reface flora intestinală, fiind un probiotic vegetal bogat în lactobacili, bifidobacterii şi drojdii, care refac şi protejează flora, este remineralizant şi polivitaminizant. Este recomandat în profilaxia răcelilor, ca probiotic, protector şi revitalizant hepatic, trofic cerebral, antialergic. Poate fi păstrat la congelator şi consumat imediat.