de Cătălina Tăgârță
Lezarea arterelor coronare prejudiciază hrănirea muşchiului inimii, aşa cum se întâmplă în bolile cunoscute sub numele de angină pectorală, infarct miocardic, cardiopatie ischemică cronică. Din fericire, toate aceste probleme pot fi prevenite cu ajutorul remediilor din natură, despre care ne-a vorbit fitoterapeutul și nutriționistul Liviu Buluș (foto; www.mentormacro.com, telefon: 0744.348.983).
„Terapia cu adjuvanți, ideală în leziunile pe cord”
- Domnule Buluș, de această dată, vă rog să ne vorbiți despre tratarea pacienților cu afecțiuni cardiovasculare!
- Înainte de a vorbi despre remediile propriu-zise indicate în scop profilactic, dar și terapeutic, aș vrea să explic ce se întâmplă în organism, pentru a înțelege mai bine mecanismul. Cunoscută și ca pompa care asigură circulaţia sângelui în organism, inima este un organ musculos, gol pe dinăuntru, alcătuit din patru cavităţi (două superioare - atrii - și două inferioare - ventricule). Fiecare atriu comunică - printr-un orificiu prevăzut cu valvule, care au funcţia de supape - cu ventriculul aflat de aceeaşi parte; iar valvulele permit circulaţia sângelui în sens unic, și anume dinspre atrii înspre ventricule. Orificiul din partea dreaptă are trei valvule, iar cel din partea stângă, numai două. Unele boli inflamatorii (cel mai frecvent reumatismul) se pot solda cu lezarea acestor valvule: strâmtorarea orificiului (stenoza), stânjenindu-se astfel scurgerea sângelui din atriu în ventricul sau împiedicarea etanşeităţii în momentul închiderii valvulelor (insuficiența), ceea ce are ca rezultat revenirea sângelui în sens invers, din ventricul în atriu. Uneori se pot asocia ambele tipuri de leziuni. În situațiile amintite eu recomand terapia cu enzime şi adjuvanţi.
„Enzimele proteolitice dizolvă chisturile vasculare”
- Ne dați și câteva exemple de remedii?
- Spre exemplu, bromelaina (230-250 mg pe zi) luptă împotriva inflamaţiilor, grăbeşte vindecarea, stimulează sistemul imunitar; enzimele proteolitice (luate conform indicaţiilor farmacistului, ideal între mese) dizolvă chisturile vasculare, reduc durerea, întăresc vasele capilare. Concentratul de protează reduce inflamaţiile; formula Kyolică 102 (câte două capsule pe zi) întăreşte sistemul imunitar, reduce stresul, ameliorează problemele circulatorii, elimină radicalii liberi, îmbunătăţeşte digestia. De asemenea, ca adjuvanţi amintesc: extractul de usturoi, bioflavonoidele, calciul, Coenzima Q10, lecitina, magneziul, vitaminele A, C și E, complexul de vitamine B și zincul.
„Sucoterapia combate procesele degenerative ale îmbătrânirii”
- Referitor la alimentație, ce sfaturi le dați pacienților cu afecțiuni cardiovasculare?
- Să consume cât mai multe fructe, legume şi muguri, enzime. Să bea ceai verde, care este un puternic antioxidant. De asemenea, consumul de coacăze, mure, struguri, vin roşu, varză roşie - care conţin antocianină, substanţă care are proprietatea de a reduce riscul formării de cheaguri şi de chisturi pe traiectul vaselor sangvine. Apoi, sucoterapia combate procesele degenerative ale îmbătrânirii, provocate de acumularea de toxine și formarea radicalilor liberi. Sucurile naturale din legume și din fructe proaspete au efecte deosebite asupra țesuturilor uzate. Ele pot fi folosite cu succes în orice tip de alimentație, pentru că aduc un surplus de energie.
- Ce fructe/legume energizează rapid?
- Spre exemplu, un litru de suc din struguri conține 900 de calorii, cât 650 g carne sau zece ouă. Acest suc poate fi consumat la orice vârstă și în orice anotimp! Atenție însă! Dacă suferiți de diabet sau aveți alte afecțiuni întrebați medicul ce fel de legume și fructe vi se potrivesc și în ce cantitate! Chiar dacă sucurile naturale prezintă o serie de avantaje pentru sănătate, consumul trebuie controlat! Sucurile se obțin din legume, fructe, zarzavaturi sau din cereale proaspete, cum este orzul verde, prin stoarcere manuală sau mecanică, însă licorile oxidabile trebuie păstrate doar trei-șase ore.
„Drojdia, distrusă la temperaturi mari sau prin fierbere”
- Ce se poate face pentru a evita oxidarea?
- Să fie consumate cât mai repede (zâmbește) sau să se păstreze la frigider până la consum, iar dacă doriți să le aveți și mai mult timp le puteți congela. Însă, atenție! Decongelarea se face tot în frigider, pe un raft inferior, sau în mediul ambient - timp de două-trei ore. Se consumă imediat după decongelare și aducerea la temperatura camerei, dar decongelarea nu trebuie să se facă în niciun caz forțat. De asemenea, pasteurizarea este un alt procedeu prin care puteți păstra sucurile naturale.
- Ce produse se pretează mai bine acestui procedeu?
- În acest caz sunt recomandate lichidele cu aciditate crescută, precum cele din agrișe, mure, zmeură, coacăze sau roșii. Pasteurizarea este o metodă inventată de medicul francez Luis Pasteur. El a descoperit că drojdiile și bacteriile răspunzătoare de fermentație sunt distruse la temperaturi de peste 75 de grade Celsius sau prin fierbere.
Sucurile dulci nu se combină cu citrice
- Există totuși interdicții de care trebuie să ținem cont? Sau poate plante ce nu pot fi combinate în tratarea afecțiunilor amintite!
- Este bine să evităm amestecul sucurilor de legume alcaline cu cele obținute din fructe acide sau combinarea fructelor dulci cu citricele, de exemplu. Cel mai bine e să cereți sfatul unui specialist cu privire la recomandarea cantității zilnice necesare în funcție de vârstă și de greutate. Iar pentru copii se recomandă jumătate din cantitatea indicată adulților. Atenție! Prima masă după un suc foarte consistent ar trebui să fie la un interval de două ore.