de Carmen Ciripoiu
Bogat în taninuri, alcaloizi, fier, mangan, cupru, magneziu, calciu, dar și vitamina C, bujorul are proprietăți terapeutice extraordinare: normalizează metabolismul, înlătură insomniile, elimină stresul şi stările anxioase, ajută la creşterea producţiei de endorfine, îmbunătățește starea de spirit, combate bolile căilor respiratorii și este un remediu eficient în bolile femeieşti. La fel de eficient este și fratele său, bujorul de munte.
De ajutor în cazuri de dizenterie
Pentru stimularea imunității și reglarea metabolismului, se pun 20 g rădăcină mărunțită de bujor la un litru de apă clocotită, se acoperă vasul și se lasă la răcit. Se consumă 100 ml de trei ori pe zi, timp de 30 de zile, după fiecare masă principală. După o pauză de trei săptămâni, tratamentul se poate relua. Infuzia de rădăcină de bujor (o linguriță cu rădăcină mărunțită, la 400 ml apă clocotită) este bună și în caz de gastrită, ulcer gastric, fisuri anale sau dizenterie. Se consumă la temperatura camerei 100 ml, de trei ori pe zi, cu 20 de minute înaintea meselor principale, timp de 14 zile. Persoanelor care suferă de epuizare psihică le este recomandat următorul preparat: în 500 ml vodcă se pun trei linguri mărunțite cu petale și se lasă la macerat timp de 30 de zile, agitând de mai multe ori pe zi. Se consumă o linguriță de trei ori pe zi, înaintea meselor principale, timp de maximum 30 de zile.
Alungă tusea
Împotriva acneei, dermatitelor și inflamațiilor pielii se face o infuzie din petale (o lingură cu petale, la un litru de apă fierbinte), care se bea cu înghițituri mici pe parcursul unei zile. Cura durează zece zile și se poate relua o dată la trei luni. Pentru combaterea tusei se prepară o infuzie dintr-o lingură cu petale de bujor mărunțite, o lingură cu măghiran mărunţit, o lingură cu zmeură și o lingură cu miere, peste care se adaugă două căni cu apă fierbinte. Se lasă două ore, apoi licoarea se consumă călduță, fracționată în trei reprize. În caz de escare, peste o lingură cu rădăcină mărunţită de bujor se toarnă 200 ml apă clocotită. Recipientul se pune la fiert pe baie de abur, 15 minute, se trage deoparte şi se lasă timp de 45 de minute. Cu acest preparat se tamponează rănile sau zonele afectate, de trei-patru ori pe zi, până la ameliorare.
Util în epilepsie
Bujorul este, de asemenea, un adjuvant bun în neurastenie și epilepsie. Peste trei linguri cu petale mărunţite de bujor se toarnă o jumătate de litru de vodcă. Se lasă la macerat timp de 20-30 de zile, agitând periodic recipientul. Se administrează o linguriţă de două-trei ori pe zi, înainte de masă. Tratamentul durează o lună. Pentru fisurile anale este indicat decoctul din rădăcină de bujor. Peste 400 ml apă clocotită se adaugă o linguriță cu rădăcină de bujor mărunțită, se ţine la fiert timp de cinci minute, se acoperă și se lasă apoi deoparte până se răcește. Se consumă 100 ml la temperatura camerei, de trei ori pe zi, cu 20 de minute înainte de mesele principale. Tratamentul durează două săptămâni.
Recomandat în oboseală cronică
Femeile care suferă de crampe menstruale pot apela la ceaiul de flori de bujor, care are un efect calmant. Peste o lingură cu flori uscate se toarnă 250 ml apă fierbinte și se lasă la infuzat timp de 20 de minute. Remediul este eficient și pentru persoanele care suferă de infecții ale căilor respiratorii. Tinctura de bujor este recomandată cu succes împotriva migrenelor, dar și persoanelor al căror diagnostic este de oboseală cronică. Se administrează 20 de picături în jumătate de pahar cu apă, înainte de masă, până la ameliorarea simptomelor. Tinctura se obține astfel: se mărunțesc 40 g rădăcină, apoi se toarnă alcool de 70 de grade și se lasă la macerat, timp de 14 zile, într-un loc întunecat și răcoros.
Cel de munte revigorează sistemul imunitar
Cunoscut sub numele de coacăzar, iederă de munte sau rododendron, bujorul de munte îmbină frumusețea cu calitățile vindecătoare. Dacă frunzele sunt cunoscute prin acțiunea narcotică și afrodiziacă, florile sunt folosite în tratarea tusei, a bolilor de piept și a urinărilor cu sânge. Dacă pe vremuri se considera că un bolnav de cancer nu scapă fără bisturiu, numeroase studii au dovedit eficacitatea bujorului de munte în lupta cu maladia. Astfel, pentru cancerul de col uterin se recomandă tinctură obținută dintr-un amestec, în părți egale, de frunze de tuia, flori şi frunze de bujor de munte, herba de rostopască și de saschiu, stigmate de șofran, herba de piperul-broaștei, fructe de fenicul și rădăcini de angelică. Se consumă 15-20 de picături, de trei ori pe zi, între mese, în cure de două luni pe trimestru.
Delicii culinare
Dulceața din bujor de munte este considerată de specialiștii în artă culinară o adevărată delicatesă. Pentru prepararea acesteia e nevoie de următoarele ingrediente: 250 g flori de bujori de munte, 600 g zahăr, 1 litru de apă, zeama de la 1 lămâie și 1 plic cu sare de lămâie. Florile de bujori se curăţă de codiţe şi de frunzuliţe. Jumătate din cantitatea de flori se freacă bine cu sare de lămâie şi se dau la rece, iar cealaltă jumătate se fierbe până se decolorează. Se strecoară zeama, se îndepărtează florile şi se pune din nou la fiert, adăugând şi zahărul. Se fierbe până se obţine un sirop gros. Când siropul e gata, se adaugă florile frecate cu sarea de lămâie și sucul de la lămâie. Se mai fierbe puţin, apoi se ia de pe foc. Când e fierbinte se pune în borcane cu capac, care se întorc apoi cu gura în jos.