de Carmen Ciripoiu
Dincolo de peisajele incredibile și vestigiile istorice de o rară frumusețe, Grecia se laudă și cu plante medicinale a căror reputație în vindecarea diferitelor maladii a făcut înconjurul lumii. Care sunt cele mai bune leacuri grecești citiți în rândurile de mai jos.
Combate bacteria Helicobacter pylori
Se spune că în Antichitate grecii foloseau rășina aromată de mastic ca gumă de mestecat, pentru a reda frumusețea și albul dinților. Dar masticul mai are și alte calități demne de luat în seamă. Acesta distruge bacteriile, este folosit cu succes ca antiseptic, ușurează digestia, întărește gingiile, vindecă rănile, reglează nivelul colesterolului în sânge și, potrivit ultimelor studii medicale, este extrem de util în combaterea bacteriei Helicobacter pylori. Tocmai datorită acestei capacități este utilizat în tratarea ulcerului peptic. Specialiștii recomandă masticul introdus în dietă fie ca atare, fie folosit ca şi condiment în diferite preparate. Pentru tratarea afecțiunilor se administrează sub formă de capsule. Puțină lume știe că una dintre cele mai admirate plante decorative, iedera, a fost folosită încă din vremea grecilor antici în lupta cu diferite boli. Faimoasă datorită lui Hipocrate, considerat tatăl medicinei, iedera a ajutat de-a lungul anilor pentru a preveni intoxicările cu alcool. Studiile au scos la iveală și remarcabilele virtuți ale acesteia împotriva hemoragiilor și a dizenteriei, iedera îmbunătățind totodată și funcționarea plămânilor. Datorită excepționalelor sale abilități de a relaxa căile respiratorii, iedera este foarte bună pentru persoanele care suferă de probleme respiratorii. Se folosește decoctul de iederă obținut din două lingurițe cu frunze uscate fierte în 250 ml apă, timp de cinci minute. Pentru un efect maxim se consumă trei căni pe zi, timp de zece zile.
Miere de pin, indicată în inflamaţia ovarelor
Unul dintre cele mai bune tipuri de miere este cea de pin, care își are originile tot în Grecia, mai precis în Insula Thassos. Mai deschisă la culoare decât surorile sale, mierea de pin conține mai mult calciu și magneziu decât acestea, dar și multe uleiuri volatile și resturi de rășină. Ca indicații terapeutice, mierea de pin este folosită în tratarea bolilor ce afectează căile respiratorii, deoarece are calități antiseptice și antiinflamatoare de excepție. Mierea de pin e indicată şi în infecții urinare și digestive, inflamația ovarelor, anemie și în boli ale stomacului și ficatului. Aplicată direct pe piele, mierea de pin accelerează vindecarea infecțiilor, plăgilor, arsurilor și a bolilor reumatice. Cu siguranță nu există persoană care să nu fi auzit măcar de celebra băutură grecească ouzo, obținută prin distilarea sucului neprelucrat de struguri, la care se adaugă macerat de anason, fenicul, coriandru, cuișoare și scorțișoară. Tocmai datorită acestor plante aflate în compoziția sa, ouzo este considerat unul dintre cele mai puternice tonice naturale, fiind indicat mai ales în lupta cu anemia sau cu lipsa poftei de mâncare. Împotriva astmului, grecii obișnuiesc să așeze pe pieptul bolnavului o cârpă de lână înmuiată în prealabil în ouzo și stoarsă. Pentru durerile menstruale, o lingură cu ouzo, amestecată cu o linguriță cu miere, poate face adevărate minuni. În cazul durerilor de dinți, se înmoaie o bucățică de vată în ouzo și se așază pe dintele bolnav. Durerea dispare imediat.
Coniacul de tescovină, bun în răceală și gripă
În perioadele reci ale anului, când răceala și gripa apar la orice pas, grecii folosesc cu succes coniacul din tescovină, pe care-l amestecă bine cu o linguriță cu miere și o jumătate de linguriță cu praf de scorțișoară. Preparatul se consumă între mese, de trei ori pe zi. În caz de tuse, bronșită sau pneumonie, grecii recomandă ceaiul de oregano și fenicul. Se amestecă două linguri cu frunze uscate de oregano cu o jumătate de linguriță cu fructe de fenicul zdrobite, se toarnă peste acestea o cană cu apă clocotită și se lasă la infuzat un sfert de oră. Se consumă trei căni pe zi. În ceea ce privește ceaiul de măslin, acesta are un rol extrem de important în scăderea nivelului zahărului în sânge la diabetici, este antibacterian, antifungic și antiviral, protejează ficatul, vindecă litiaza renală și elimină ureea din sânge. Modul de preparare este următorul: se pun la macerat într-o cană cu apă zece linguri cu frunze de măslin, uscate și mărunțite, de seara până dimineața. Ulterior se dă preparatul în câteva clocote, se mai lasă cinci minute și se strecoară. Se consumă două căni pe parcursul unei zile.
Uleiul de măsline subțiază sângele
Despre beneficiile uleiului de măsline știau și vechii greci, care îl consumau la orice masă, convinși de calitățile sale vindecătoare. Acesta reduce colesterolul și are un rol foarte important în afecțiunile cardiace, vindecă ulcerul gastric (se consumă o linguriță în fiecare dimineață), combate digestia lentă și constipația. În dischinezia biliară se recomandă o lingură cu ulei de măsline, cu puțin suc de lămâie, în fiecare dimineață. În cazul arsurilor și al rănilor se aplică pe zona afectată un amestec de ulei de măsline cu albuș.
PONT. Cataplasmele cu sare de mare încălzită vindecă încheieturile dureroase.