de Carmen Ciripoiu
Potrivit ultimelor cercetări ale specialiștilor în domeniu, doar în partea de jos a piciorului trăiesc nu mai puțin de 180 de specii de ciuperci parazite, dintre care 40 își duc viața între degetele picioarelor, 60, în zona călcâiului, iar alte 80, sub unghii. La care se adaugă alte specii care atacă firul de păr, ceafa sau membrele superioare. Noroc cu leacurile bunicii, care, folosite corect, dau rezultate maxime.
Efect uimitor are şi bicarbonatul de sodiu
Usturoiul este unul dintre leacurile folosite cel mai frecvent în lupta cu micozele. Se strivește un cățel de usturoi, se adaugă sare fină și se freacă locul afectat. Tratamentul durează zece zile. Și amoniacul este foarte bun. În acest caz se înmoaie o lavetă într-o soluție formată dintr-o lingură cu amoniac şi un pahar cu apă caldă și se masează ușor piciorul, apoi se lasă sub formă de compresă seara, la culcare. Un tratament străvechi, dar cu aceeași eficiență, este alcoolul. Se freacă piciorul dimineața și seara cu o vată îmbibată în alcool, timp de maximum două săptămâni. Efect uimitor îl are și bicarbonatul de sodiu. Acesta se diluează în apă și se aplică pe locurile cu pricina, unde se ține 20 de minute, apoi se clătește cu apă caldă. Nu se șterge. După ce s-a uscat, piciorul se pudrează cu talc. Hulit de multă lume, tutunul a arătat de-a lungul timpului că este bun la tratarea micozelor. Se fierbe o lingură cu tutun într-un litru de apă timp de cinci minute. Această poțiune se aplică pe picioare cu ajutorul unui burete. Nu se șterge. În cazul unor iritații vizibile se folosește un terci obținut din ceapă zdrobită. Dacă pielea este distrusă, terciul se diluează cu ulei de parafină în proporție de 50%.
Calmează pruritul
Coada-șoricelului și-a dovedit în timp eficacitatea în lupta cu micozele. Se pun frunze fragede de plantă într-o sticlă și se toarnă peste acestea alcool. Se astupă sticla și se lasă la soare trei zile. Se ține piciorul în această tinctură timp de cinci minute, apoi se usucă la soare. În medicina populară, menta este leacul ideal, deoarece are acţiune anestezică, antiinflamatoare, calmând pruritul. Se amestecă mentă cu sare și se ține pe piele timp de 60 de minute. Un alt leac din bătrâni se obține din amestecul a 20 g rădăcină de tătăneasă, 10 g rozmarin, 3/4 l ulei de măsline şi 40 g ceară de albine. Se amestecă plantele cu uleiul, se încălzesc o jumătate de oră la bain-marie. După ce se răcesc, se filtrează prin tifon, se storc şi se lasă peste noapte. Se topeşte ceara şi se amestecă totul încet până se omogenizează. Se masează uşor picioarele cu acest balsam. Pe toată durata tratamentului pentru micoze e indicată întărirea imunității. Cea mai bună e cătina albă, care e vitaminizant, tonic și antialergic, dar eficient este și nucul. În cazul acestuia, două cești cu ceai pe zi din frunze de nuc. Extern se recomandă spălături locale sau comprese cu decoct din frunze de nuc.
Frecţia cu ceapă, binefăcătoare pentru pielea capului
Micoza pielii capului se vindecă dacă folosim un şampon natural, obținut din gălbenuş şi tinctură de lavandă. Se pun într-un pahar două gălbenușuri și se amestecă până la omogenizare cu două linguri cu tinctură de lavandă. Se spală părul cu acest preparat timp de trei luni. Procedeul împiedică proliferarea infecţiei şi favorizează refacerea imunităţii la nivelul capului. Frecţia cu ceapă este o aplicaţie din medicina populară care dă uneori rezultate uimitoare, în ciuda mirosului neplăcut. O ceapă de mărime medie se dă prin maşina de tocat, apoi se face o frecţie cu pasta rezultată pe păr şi pielea capului. Se pune un fes pe cap sau se înfăşoară un prosop şi se stă aşa 30 de minute. La final, se spală capul cu apă caldă.
Violet de gențiană, pentru candidoze
În cazul candidozei vaginale se fac spălături vaginale și băi de șezut cu pelin combinat cu trifoi roșu și cu o linguriță cu bicarbonat de sodiu. Tratamentul durează zece zile, apoi este urmat de două săptămâni de pauză. Un tampon îmbibat cu iaurt și ținut câteva ore normalizează flora vaginală. Eficiente sunt și spălăturile vaginale cu frunze de afin, salvie, brad, cimbru sau plop negru (două linguri cu plantă, la 250 ml apă). Reacție imediată are și propolisul. Se introduce în vagin câte un ovul cu propolis. Un remediu tradițional pentru infecțiile vaginale este violetul de gențiană. Se tamponează zona o dată sau de două ori pe zi cu un bețișor de ureche îmbibat în violet de gențiană. Studiile au arătat că scorțișoara are puternice proprietăți antifungice. Se folosește decoctul obținut astfel: se fierb timp de cinci minute două batoane de scorțișoară într-un litru de apă, se lasă la răcit o oră, apoi se strecoară. Cu acest preparat se fac spălături vaginale.
Fiţi foarte atenţi la alimentaţie!
În cazul micozelor, alimentația ocupă un loc important. Leurda are un efect extraordinar de curățare a sângelui. Se consumă la fel ca pătrunjelul, în salate, sau se poate găti ca şi spanacul. De asemenea, se exclud din dieta zilnică ciocolata, alcoolul și cofeina. Fructele cel mai recomandate, care ajută la detoxifierea ficatului și nu conțin zahăr, rămân lămâile, dar sunt acceptate și fructele de pădure, merele verzi, grepfruturile. Atenție însă la reacția organismului! Cea mai potrivită este carnea de pui, curcan sau pește, dar indicat ar fi cea organică. În dieta anticandida este recomandat și consumul de sparanghel, avocado, broccoli, conopidă, ceapă, mazăre dulce și usturoi.