de Carmen Ciripoiu
Remediile cu rădăcină de stânjenel au fost cunoscute încă de pe vremea vechilor amerindieni, datorită efectelor vomitive şi laxative de excepție. În zilele noastre, fitoterapeuții susțin că planta este un remediu minunat, care ține sub control o mare varietate de boli, de la afecțiuni hepatice, la cele de piele.
Indicat în ascită
Specialiștii în terapii naturiste sunt din ce în ce mai surprinși de puterea vindecătoare a stânjenelului, și susțin că acesta acționează într-un timp relativ scurt. Și nu e de mirare, ținând cont de faptul că planta conține ulei eteric, esteri, glucozide, amidon, săruri minerale şi mucilagii, substanțe active care au efect antispastic, expectorant, cicatrizant şi diuretic. În ceea ce privește rizomii de stânjenel, aceștia sunt cunoscuți de secole în medicina populară ca fiind extrem de folositori bolnavilor de ascită. Se fierb în vin de țară sau apă de izvor, și în urma consumului acestei fierturi, ficatul este eliberat de toxine. Ca adjuvant, vinul de stânjenel dă rezultate uimitoare în psoriazis. Modul de preparare este următorul: 300 g rizomi bine uscați și fărâmițați se lasă la macerat timp de zece zile în doi litri de vin alb de țară. Ulterior, licoarea se strecoară printr-un tifon şi se depozitează în sticle mici, care se păstrează într-un loc întunecat şi rece. Se administrează o dată pe zi 50 ml vin de stânjenel, după masa de prânz. Tratamentul se ia timp de 30 de zile şi poate fi reluat din două în două luni. Cura este indicată și pentru constipația asociată cu probleme hepatice.
PONT. În scop fitoterapeutic, se utilizează rizomii de culoare albă (din al doilea şi al treilea an de vegetaţie).
Frunzele proaspete şi presate se aplică pe bătături
Tratamentul cu decoct preparat la rece este de mare ajutor în tratarea tusei, datorită efectului său expectorant și emolient, fiind totodată foarte bun și pentru afecțiuni respiratorii, dar și ca apă de gură, ţinând cont de efectul antiseptic. Decoctul se prepară astfel: o jumătate de linguriță cu rizom pisat se lasă la macerat de seara până dimineața în 150 ml apă de izvor, apoi preparatul se strecoară. Se consumă o linguriță cu zece minute înainte de micul dejun. Pe parcursul zilei se mai administrează încă cinci lingurițe. Tratamentul durează șapte zile și se poate repeta după şase săptămâni. O altă recomandare fitoterapeutică a stânjenelului este de natură dermatologică, deoarece vindecă ulceraţii ale pielii, răni, arsuri, bătături, pecingine, dar şi favusul, o pilomicoză contagioasă a pielii. Pentru aceste afecţiuni dermatologice se folosesc comprese cu suc proaspăt de rizom. În schimb, frunzele proaspete şi presate se aplică pe răni cutanate şi pe ulceraţii.
Uleiul, recomandat în afecțiunile oculare
Datorită proprietăților expectorante puternice ale rizomului de stânjenel, planta este recomandată în tratarea congestiei asociate cu o gamă largă de infecții pulmonare, inclusiv cu bronșita. Pulberea de rizomi de stânjenel, amestecată cu miere, este ideală în combaterea bronșitelor, în catare pulmonare și în tuberculoză. Pudra de stânjenel este folosită și ca deodorant natural, aceasta îmbunătățind și aspectul podoabei capilare. Pentru afecțiuni oculare, auditive și stomacale se folosește uleiul de stânjenel preparat astfel: 50 g rizom de stânjenel măcinat se combină cu 500 ml ulei. Amestecul se ține cel puțin o lună la soare, apoi se depozitează în sticluțe care se păstrează în locuri întunecoase. Se pun trei-patru picături în ureche sau se unge local, în cazul afecțiunilor ginecologice, de două-trei ori pe zi. Stânjenelul acționează și ca un diuretic natural, fiind eficient în stimularea eliminării toxinelor din organism.
ATENŢIE! Planta nu se utilizează în caz de ulcer duodenal și în timpul sarcinii sau al alăptării.
Crema are proprietăţi cicatrizante
La rândul său, crema de stânjenel este foarte căutată datorită proprietăților cicatrizante de excepție. Se combină 20 g stânjenel cu 100 ml ulei de măsline, de migdale dulci sau de floarea-soarelui, se pune compoziția pe foc și se se amestecă încontinuu trei ore. Se lasă apoi uleiul la răcit, se strecoară bine printr-un tifon și se adaugă 20 g ceară de albine topită pe bain-marie, având grijă să se omogenizeze complet. Se toarnă crema într-un borcan steril și se păstrează la frigider. Pentru furuncule, rizomul se fierbe, se pasează și se aplică peste locul cu probleme, apoi se acoperă cu un bandaj. Se schimbă la șase-opt ore, deoarece colectează puroiul și sparge zonele infectate, ducând la vindecare. Stânjenelul are un efect calmant și în privința sistemului nervos, iar în afecțiunile cardiace reglează bătăile inimii şi excitaţiile nervoase.