de Carmen Ciripoiu
În secolele trecute, oamenii cărora li se încredinţa vindecarea sufletului se ocupau şi cu vindecarea trupului. Aşa au ajuns călugării să studieze funcţiile organismului şi cauzele bolilor, punând în practică leacuri naturiste cu eficienţă maximă, practicate de ei înşişi. Tratamentele monahilor ruşi au depăşit de mult zidurile sfintelor lăcaşe şi au ajuns să fie cunoscute şi preţuite în întreaga lume.
Extractul de părăluțe, util în cazul luxațiilor și al contuziilor
În medicina monastică veche, unui pacient i se punea diagnosticul în funcţie de înfăţişarea sa, de felul cum vorbea şi de gesturi, călugării citind boala în ochi, pe chip, în încărcătura limbii sau din mirosul corporal. Înainte de a consulta bolnavul, aceștia se rugau pentru purificarea lor proprie și pentru ca Bunul Dumnezeu să-l ajute pe cel aflat în suferință. Printre leacurile cel mai des folosite de călugării ruși de-a lungul timpului sunt castanii comestibili. Cu aceștia monahii au tratat reumatismul și degerăturile, problemele digestive și intestinale, diferitele boli ale bătrâneții. De asemenea, castanele (în special piureul de castane îndulcit cu miere) sunt folosite și acum de fețele bisericești pentru a vindeca varicele, hemoroizii, tromboflebita, bolile cronice de rinichi, indigestia, diareea. Tot călugării ruși folosesc extractul de părăluțe în cazul luxațiilor și al contuziilor, iar tinctura de sunătoare, în vindecarea rănilor și a durerilor, în caz de febră musculară și nevralgii.
Gingiile sângerânde, masate cu miere şi nalbă
Printre rețetele populare ale călugărilor ruși care s-au păstrat până în zilele noastre se numără și teriacul, un preparat naturist folosit cu succes împotriva otrăvirilor. Pentru prepararea acestuia se amestecă 20 g rădăcină de angelică, 20 g valeriană, 20 g curcumă, 20 g sclipeți, 20 g păpădie, 20 g coada-zmeului, 5 g scorțișoară pisată, 2 g smirnă, 10 g boabe cardamom, 10 g mentă, 30 g stafide, 1 l rachiu de secară dublu rafinat, 10 g miere de salcâm. Elixirul se ține la loc cald timp de șase săptămâni, apoi se strecoară. Se consumă un păhărel pe zi. Licoarea este excepțională și pentru probleme digestive acute. În cazul gingiilor dureroase sau care sângerează, monahii ruși recomandă masarea cu miere amestecată cu rădăcini pisate de nalbă.
Preparat-minune pentru panariţiu
Pătlagina este în viziunea călugărilor ruși una dintre plantele cu un potențial uriaș în tratarea bolilor de plămâni. Se face un ceai concentrat de plantă, se stoarce o lămâie și se îndulcește cu trei linguriţe cu miere. Se consumă pe parcursul unei zile. De mare ajutor pentru tuse sunt urzicile fierte în vin, îndulcite, de asemenea, cu miere. Se consumă câteva lingurițe pe zi. În cazul bronșitei, răcelii sau al astmului, un leac imbatabil este chimenul pisat, presărat pe pâine. Când abcesul, panarițiul sau furunculiele le dau de furcă călugărilor ruși, aceștia folosesc o pastă obținută din miere, făină de secară, puțină ceapă coaptă și un gălbenuș, preparat care se pune pe locul bolnav. Efectul este uimitor.
Usturoiul atoatevindecător
De când e lumea și pământul, rușii cred orbește în puterea vindecătoare a usturoiului, pe care-l consideră un leac atoatevindecător. Se curăță cinci căței de usturoi, se zdrobesc și se amestecă bine cu cinci lingurițe cu zahăr. Se toarnă deasupra puțină apă și se fierbe câteva minute. Se lasă la răcit și se strecoară zeama. Se administrează o linguriță pe parcursul zilei. Și ceapa este, de asemenea, foarte apreciată de călugării ruși. O rețetă excepțională pentru răceală se prepară astfel: se taie mărunt două cepe și se toarnă peste ele apă clocotită. Se lasă la infuzat, apoi se consumă ceaiul fierbinte, îndulcit cu puțină miere. În ceea ce privește vița-de-vie, aceasta este foarte bună în tratarea constipației. Se spală bine câteva frunze de viță-de-vie, se toarnă peste ele o cană cu apă clocotită și se lasă la infuzat un sfert de oră. Preparatul se consumă seara, înainte de culcare.
Pont. Împotriva pietrelor la rinichi se consumă semințe de pepene verde amestecate cu miere (două linguri pe zi).
Pelinul uscat îi vine de hac gastritei
Ridichea albă este un leac folosit de mohanii ruși împotriva petelor de piele. Se rade o ridiche albă, se toarnă peste aceasta oțet de vin și se lasă la macerat la soare timp de 14 zile. Ulterior se strecoară preparatul și se păstrează la loc răcoros. Cu această poțiune se tamponează petele. Pelinul uscat este o adevărată minune pentru dischinezie biliară, balonare, hepatită, gastrită, paraziți intestinali și lipsa poftei de mâncare. Se consumă dimineața, pe stomacul gol, două lingurițe cu pulbere pe pelin uscat amestecat cu miere. Decoctul de rădăcină de crețușcă (două căni pe zi) este indicat doamnelor care suferă de menstruație abundentă. Nucile verzi au arătat de-a lungul timpului cât de benefice sunt împotriva reumatismului. În cinci-șase litri de apă se pun frunze și coji de nuci verzi și se fierb o jumătate de oră. Licoarea se adaugă în apa caldă de baie. Tratamentul se face trei zile la rând.