Originar din Munţii Himalaya, dar răspândit la toate popoarele răsăritene încă din antichitate, nardul este o plantă aromată, pusă la mare preţ de israelienii antici, dar şi de creştini. Nardul este o plantă erbacee din familia Valerianaceae, are rădăcina scurtă şi groasă, fibroasă şi foarte aromată, cu frunze moi şi flori roşii.
Mirul preţios
Găsim multe referinţe biblice care fac să ne gândim că nardul este o plantă iubită atât de oameni, cât şi de Dumnezeu. Se vorbeşte de nard în Cântarea Cântărilor, care este una dintre cele mai cunoscute cărţi ale Vechiului Testament, dar şi în Facere, Ieşire, Psalmii lui David şi Deuteronom. Planta este prezentă însă şi în Noul Testament, în scrierile evangheliştilor Ioan şi Luca, menţionându-se că femeia păcătoasă a uns picioarele lui Iisus cu mir de nard.Pentru creştini este important nardul, deoarece intră în compoziţia Sfântului şi Mareului Mir, care, după slujba de sfinţire săvârşită de episcopii Sfântului Sinod, este mai apoi utilizat în cult, în taina mirungerii, care are loc imediat după botez. Ulei cu efect antiinflamator
Dar nardul este şi o plantă medicinală folosită ca atare încă din vechime de chinezi, japonezi, indieni şi egipteni. Uleiul din rădăcină de nard se obţine prin distilare şi are o consistenţă vâscoasă, un parfum deosebit, înţepător la gust. Se pare că în laboratoare de parfum din Egipt se extrage cel mai bun ulei esenţial de nard. Proprietăţile sale sunt: antiinflamator, antipiretic, bactericid, fungicid, laxativ şi purgativ. De asemenea, acţiune bună are în unele forme de indigestie (pe fond nervos), în tratarea insomniei, a durerilor de cap, a hemoroizilor şi a palpitaţiilor. În cosmetică este utilizat în inflamaţii ale pielii sau atunci când tenul este uscat şi cu tendinţă de îmbătrânire rapidă, dar şi în erupţiile de psoriazis. Cel mai bine este ca produsele din nard să fie folosite la recomandarea medicului.
Anda Postolache