de Raluca Grințescu

Diareea este o boală care constă în eliminarea de scaune frecvente, neformate, care conţin resturi alimentare din cauză că tranzitul intestinal este accelerat sau există tulburări de digestie sau de absorbţie.

Se folosesc şi frunzele uscate

S-a dovedit că afinele sunt cele mai bune fructe pentru a combate această afecţiune. În cazul diareii se consumă câte 50-100 de fructe proaspete. Atunci când nu este sezonul lor, se pun două linguriţe cu fructe uscate la 250 ml apă şi se lasă pentru opt ore la înmuiat, la temperatura camerei. Se pun apoi la fiert pentru alte cinci minute. Se strecoară şi se pot consuma, în funcţie de gravitatea afecţiunii, între trei și șase căni pe zi. Se mai poate folosi şi afinată - câte 50 ml o dată - luată de două-trei ori pe zi, până la trecerea afecţiunii. O altă variantă este cea cu frunze uscate de afine. Două linguriţe cu frunze mărunţite se vor pune la 250 ml apă. Se fierb timp de cinci minute, după care se strecoară. Se pot consuma două-trei astfel de ceaiuri pe zi.

Tinctura, în cazuri grave

Din tinctura din fructe de afine se iau, la nevoie, câte zece picături, diluate cu apă, de trei-patru ori pe zi. În cazurile mai grave se poate lua şi câte o linguriţă, de trei ori pe zi, diluată cu apă. Iată cum se prepară tinctura de afine: se poate face din fructe proaspete sau uscate, care se zdrobesc şi se pun într-o sticlă. La o parte de plante se pun cinci părţi alcool alimentar de 70 de grade. Se lasă timp de două săptămâni la temperatura camerei, agitând des, pentru a putea fi extrase principiile active din plante. După expirarea timpului se va strecura. Se poate păstra timp de doi ani. Se administrează câte 5-10 picături de tinctură, în diluție cu apă, de trei-patru ori pe zi. În cazurile mai grave se poate lua o linguriţă o dată, tot diluată cu apă.

Cum se prepară afinata

Afinata, aşa cum se prepară ea normal, cu zahăr care se pune peste afinele zdrobite, este indicată în caz de diaree. La un kilogram de fructe zdrobite se pune 500 g zahăr. Amestecul se lasă la soare o perioadă de două săptămâni, agitând des, apoi se va completa cu alcool, preferabil cu o concentrație de peste 40 de grade. Se mai ţine cel puţin două săptămâni şi se strecoară. Se poate păstra şi o perioadă de doi ani, în sticle închise perfect.