de Raluca Grințescu
Dacă vă plac legumele şi vreți să vă menţineți silueta, atunci varza bok choy este alegerea perfectă. Numită şi varză chinezească, bok choy este o legumă din familia cruciferelor, cultivată în China încă de acum 6.000 de ani. Bok choy a fost studiată de farmacologul Li Shizhen încă din timpul Dinastiei Ming, cultura ei extinzându-se şi în Coreea, unde este folosită la prepararea de kimchi (o murătură care conţine varză, ardei iuţi, usturoi şi roşii). Între 1700 şi 1800, planta ajunge în Europa şi în America.
Conţine proteine, fibre şi minerale
Bok choy este disponibilă în circa 20 de soiuri. Varietatea „chinensis”, care seamănă foarte puţin cu ruda ei europeană, este alcătuită dintr-o tulpină albă ca un bulb şi un grup de frunze verzi cu peţioluri albe, înfăşurate strâns într-o formaţie cilindrică, sub forma unui corp compact. Frunzele au un gust dulce, între varză şi salată, o textură crocantă şi o valoare nutritivă de numai 13 calorii la 100 g, ceea ce o face ideală în curele de slăbire. În 100 g varză bok choy găsim 4.468 UI de vitamina A (27% din necesarul zilnic) şi 45 mg vitamina C (75% din nevoia zilnică a organismului). Alte elemente din compoziţie sunt: proteinele, fibrele, mineralele (P, K, Zn) şi apa. Conţine glucosinol, o substanţă care poate preveni cancerul şi poate ameliora funcţionarea sistemului imunitar.
Soiul pitic este mai aromat
Poate fi utilizată în prepararea diverselor aperitive, salate, plăcinte, mâncăruri cu piept sau cu pulpe de pui, supe cu varză şi ciuperci, supe cu legume şi tăieţei, sarmale sau varză călită. Frunzele tinere se prepară întregi sau tăiate în bucăţele mici împreună cu tulpinile. Acestea se pot pregăti fierte, prăjite (călite) sau la aburi, cu scopul reducerii timpului de preparare şi pentru a nu creşte pierderile de substanţe nutritive. Cel mai bine este să cumpăraţi bok choy toamna sau iarna. Alegeţi întotdeauna exemplarele cu frunze proaspete şi strălucitoare, evitând pe cele care au tulpina moale sau frunzele pătate (pete brune), scorojite sau ofilite. Ajunşi acasă, spălaţi varza sub un jet de apă rece, uscaţi-o cu prosoape de hârtie şi apoi o puteţi păstra într-o pungă de plastic în frigider timp de maximum cinci-șase zile. În supermarketuri puteți găsi şi soiul pitic (baby bok choy), care este mai aromat.
Reduce riscul de cataractă și vă ușurează de kilograme
Varza chinezească ajută digestia, previne bolile cardiovasculare şi degenerările musculare. Având un indice glicemic mic, ea scade riscul de diabet. Glucosinolul şi betacarotenul reduc riscul de cancer (mamar, în special). Prin conţinutul redus de lipide şi de glucide, la care se adaugă aportul redus de calorii, varza chinezească este utilă în curele de slăbire în cazul persoanelor obeze. Prezenţa calciului ajută la buna sănătate a oaselor şi a dinţilor. Potasiul păstrează echilibrul electrolitic al elementelor din sânge şi celule, reglementează funcţia cardiacă şi menţine tensiunea arterială la valori normale. Antioxidanţii (betacarotenii şi vitamina C) blochează acţiunea radicalilor liberi şi reduc riscul de cataractă şi de degenerare maculară legată de vârstă, iar vitamina K menţine în limite normale coagularea sângelui şi facilitează absorbţia calciului din alimente. Să nu uităm nici rolul fibrelor alimentare în asigurarea unui tranzit intestinal normal.