de Dana Georgescu
Angina mai este denumită angina pectoris și dă dureri în piept care sunt foarte supărătoare și pot provoca, printre altele, stări de anxietate și chiar atacuri de panică. Aceste dureri sunt în principal cauzate de ischemia miocardului, o insuficiență în ceea ce privește aportul de sânge și de oxigen ce ajunge la mușchiul inimii, lucru cauzat în primul rând de anumite blocaje din artere.
Simptomele pot fi înșelătoare
Angina este resimțiță în mod special ca o presiune deranjantă, o greutate, o „strângere” a mușchilor, mai ales în zona sternului, și se răspândește în zone precum gâtul, maxilarele, coapsele, mâinile, spatele, umerii și uneori chiar dinții. Și simptome precum indigestie, arsuri la stomac, slăbiciune, greață, respirație dificilă sau crampe pot fi indicii ale apariției anginei. După o masă copioasă, cererea de oxigen crește și dacă această cerere nu este satisfăcută din cauza îngustării arterelor, se poate ajunge la apariția anginei.
„Ghearele” resimțite apar la efort
Factorul principal ce declanșează atacurile de angină este epuizarea fizică. Chiar și o sarcină simplă cum ar fi urcatul scărilor, joggingul ori activitatea sexuală sau ridicarea unor greutăți poate provoca un atac de angină. În plus, mai sunt și alți factori ce contribuie la aceasta, cum ar fi stresul, tensiunea psihică, frigul sau căldura intensă, consumul de alcool sau fumatul.
Poate fi stabilă sau instabilă
Atacurile de angină pot dura între unul și 15 minute și pot fi ușurate prin repaus sau prin medicamente recomandate de medic. Uneori, aceste dureri dispar așa cum vin, când mușchii se relaxează și se reia aprovizionarea cu oxigen. Această afecțiune se numește angină stabilă. Alt tip de angină, care își schimbă caracteristicile normale, se numește angină instabilă și este un tip îngrijorător pentru sănătatea omului, deoarece poate fi un semn premergător al unui atac de cord.
Alimentația vegetariană este „cheia succesului”
În cazul anginei, o dietă corespunzătoare este deosebit de importantă, înregistrându-se o evoluție pozitivă de la această simplă schimbare, într-un timp relativ repede, mai ales dacă persoana respectivă obișnuia să aibă o alimentație bazată pe produse intens procesate (mezeluri, cașcaval, brânză topită, fast-food, dulciuri din comerț, patiserie). Este recomandat consumul de legume și de fructe proaspete în fiecare zi și cât mai puțină sare și carne. Aceasta din urmă conține colesterol, ceea ce duce la apariția bolilor de inimă. De asemenea, trebuie evitate felurile de mâncare iuți sau grase, la fel ca și alcoolul și fumatul. Pentru cei care suferă de angină, pe lângă o medicație corespunzătoare, sunt de folos și tratamentele naturiste. Se recomandă sucul de pepene, consumat în fiecare zi, atunci când acesta este disponibil, deoarece ajută la subțierea sângelui. De asemenea, sunt binevenite sucurile de urzică (unu-două pahare pe zi), de orz verde (unu-două pahare pe zi), de pătrunjel proaspăt (un pahar pe zi), de leurdă (unu-două pahare pe zi), de lămâie (de la una la şapte lămâi pe zi, doza crescându-se progresiv), de țelină (100 ml pe zi) și de măceșe (un pahar pe zi). Acesta din urmă se prepară punând în blender fructe coapte și adăugându-se apă cât să le acopere. Se mixează bine, apoi se strecoară. Și sucul de cătină este folositor, obținut în mod similar. Unul dintre cele mai bune remedii pentru angină este și sucul proaspăt de mere, preparat în casă, din care se beau două pahare pe zi. Alături de acest suc, e de preferat să se consume și banane foarte coapte. Ambele fructe sunt foarte bogate în potasiu, un element esențial pentru inimă și pentru aparatul circulator, deoarece reduce tensiunea arterială și contribuie la sănătatea cordului.
Este indicat consumul de hrișcă, înlocuindu-se astfel pâinea
În plus, este indicat consumul de hrișcă, sub toate formele, care să înlocuiască pâinea. În ceea ce privește ceaiurile, se beau fierturi de coada-șoricelului, de păducel și roiniță - câte o lingură din fiecare pentru una-două căni cu ceai, consumate una dimineața și una seara. O altă combinație bună este formată din talpa-gâștei, mentă, cimbrișor, roiniță și soc - câte două-trei căni pe zi.