de Ana Trifan

Vulturica (în latină „Hieracium pilosella”) este o plantă erbacee din familia compozitelor, cu o înălţime de 15-20 cm. Are o tulpină fără frunze sau cu frunze mici, acoperite de peri lungi. Florile de vulturică sunt galbene, iar uneori prezintă tonuri purpurii. Planta poate fi întâlnită pe păşunile uscate sau pe colinele foarte însorite din toată ţara.

De ajutor astmaticilor
Vulturica este cunoscută mai ales pentru efectul ei diuretic, dar mai este folosită şi în insuficienţa renală, în oligurie sau hipernatremie (creştere a nivelului de sodiu în sânge). Consumând regulat o infuzie preparată dintr-o linguriţă cu plantă (se utilizează partea aeriană) şi 250 ml de apă veţi scăpa mai uşor de pietrele de la rinichi.
Vulturica este un bun adjuvant şi în bolile respiratorii, în special datorită proprietăţilor ei antispastice şi expectorante. Este un bun remediu în tusea convulsivă, dar este de mare ajutor şi în bronşite sau astm bronşic. Pentru infuzie se toarnă 250 ml de apă fierbinte peste două linguriţe cu vulturică (şi în acest caz se foloseşte partea aeriană a plantei). Se bea această infuzie de trei ori pe zi.

Învinge bruceloza
Calităţile antifungice ale acestei plante o recomandă ca potrivită pentru vindecarea rănilor, prin aplicarea de cataplasme. Vuturica mai conţine umbeliferonă, un cunoscut antibiotic împotriva brucelozei (n.r. - boală infecţioasă cauzată de o bacterie aerobă Gram negativă din genul Brucella, transmisă omului de animale), precum şi o substanţă deseori utilizată în compoziţia loţiunilor pentru protecţie solară. Recoltarea plantei se face în lunile mai-iunie, atunci când este înflorită.