Main menu

header

631 10 1de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna

Nu există persoană care să nu fi avut măcar o dată în viață un atac de panică. De această boală se scapă destul de ușor și de repede, dar numai atunci când aveți mijloacele necesare: psihoterapia și leacurile oferite de natură. Despre cum să gestionați momentele când vă confruntați cu un atac de panică, un interviu cu fitoterapeutul Beatrice Niculiță (foto; număr de telefon: 021.312.06.02).

„Fumatul și consumul excesiv de cafea duc la apariția bolii”

- Care sunt simptomele cu care se confruntă o persoană care trece printr-un episod de atac de panică?

- Simptomele care apar în atacul de panică sunt bătăi puternice ale inimii, palpitații sau accelerarea ritmului cardiac, transpirații, tremur, senzație de sufocare și de amețeală, dureri în piept, dezechilibru, leșin, sentiment de irealitate sau detașare de sine însuși, frica de a nu pierde controlul, senzație de amorțeală sau furnicături, frisoane sau valuri de căldură. Un atac de panică este urmat adesea de teama persistentă de a avea un alt atac (panică de panică).

- Şi care sunt cauzele apariției acestei afecțiuni?

- Cauza exactă a tulburărilor legate de panică nu este cunoscută, dar, în principiu, este legată de moartea unor rude, cunoștințe sau de îmbolnăvirea acestora. Un atac de panică poate fi inopinat, spontan, survine „din senin”, nu este asociat imediat cu un factor declanșator. Alteori, atacurile de panică sunt cauzate de stimuli externi, cum ar fi un obiect, o fobie (frica de înălțimi, locuri aglomerate) sau stimuli interni. Dar atacurile de panică pot apărea și ca urmare a consumului mare de alcool sau opririi brusce a consumului, ingestiei unor cantități mari de băuturi cofeinizate, fumatului excesiv, medicamentelor folosite în tratamentul astmului, consumului de droguri, tulburărilor anxioase.

- Ce categorii de persoane sunt mai predispuse la această afecțiune?

- Este posibil ca frecvența acestei tulburări să fie de aproximativ opt ori mai mare la rudele biologice de gradul I ale celor care suferă de această tulburare.

„Sunătoarea relaxează sistemul nervos”

631 10 2- Există un anume stil de viață pe care trebuie să-l adopte persoana care suferă de atacuri de panică?

- În primul rând, trebuie să încerce să elimine factorii ce pot declanșa atacuri de panică sau care generează o stare de tensiune psihică, să evite perioadele de stres prelungit, să-și acorde suficient timp pentru odihnă. De asemenea, se va opta pentru o dietă echilibrată, punându-se accent pe alimentele din complexul B - carne, pește, ouă, brânză -, dar și pe legume și fructe, alături de cereale integrale, germeni de grâu, orez brun. Foarte important este ca zahărul, care crește nivelul glicemiei, ceea ce induce hiperactivitate și implicit tulburări emoționale la persoanele anxioase, să fie înlocuit cu mierea. Foarte important este ca persoana să-și facă zilnic timp și pentru mici plăceri.

- Există plante care alungă anxietatea și atacurile de panică?

- Bineînțeles, natura a fost foarte darnică în acest sens. Ceaiul de mușețel, de exemplu, este recomandat datorită efectului său sedativ, în special în cazul în care anxietatea dereglează somnul. Sunătoarea este și ea folosită sub formă de infuzie, datorită efectului de relaxare a sistemului nervos. Rezultate bune le are și valeriana, în special tinctura, 30-40 de picături adăugate într-o cană cu ceai. Levănțica este recunoscută pentru proprietățile sale antidepresive, calmante, fiind unul dintre cele mai eficiente tratamente naturiste pentru nevroze, depresii. Ceaiul de levănțică, băut seara înainte de culcare, face minuni în timp. Este excelent pentru insomnii, pentru perioadele de epuizare psihică și fizică. În atacurile de panică sunt indicate băile cu levănțică, dar și aromoterapia cu ulei. Un alt tratament naturist pentru atacul de panică este hameiul. Se pune o lingură cu hamei la o cană cu apă fierbinte și se consumă înainte de culcare. În tratamentul atacurilor de panică, eficiența passiflorei este greu de egalat. Se administrează planta sub formă de ceai sau de capsule cu jumătate de oră înainte de culcare. Tratamentul cu passiflora duce la îmbunătățirea controlului asupra emoțiilor, diminuând iritabilitatea, furia, angoasa, comportamentul violent, agitația. Totuși, aceste plante nu suplinesc psihoterapia, consilierea sau esențele florale „Bach”, care tratează cauzele declanșării atacului de panică.

„Puneţi accent pe alimentele din complexul B“

„În timpul unei crize de atac de panică este important ca persoana să se calmeze, să se relaxeze, să respire rar şi să-şi inducă ideea că nu i se va întâmpla nimic grav“

„Optaţi pentru şedinţe de consiliere şi psihoterapie“

631 10 3- Cât de mult ajută consilierea psihologică în a scăpa de aceste stări neplăcute?

- Sunt eficiente şedinţele de consiliere și de psihoterapie, unde se folosesc tehnici cognitive şi comportamentale. În cadrul acestora, persoana învaţă să-şi controleze stările respective, reducându-le intensitatea şi frecvenţa. Un astfel de demers presupune învăţarea şi practicarea unor exerciţii de relaxare şi de respiraţie, formarea deprinderii persoanei de a recunoaşte şi de a exprima stările afective negative şi modificarea atitudinilor disfuncţionale. De asemenea, mișcarea este foarte importantă în atacurile de panică. Exercițiile aerobice şi o plimbare în ritm alert pot îmbunătăți starea anxioasă. Exercițiile stimulează eliberarea de endorfine, sub- stanțe chimice ce blochează durerea și dau o stare de bine. Rugăciunea şi meditația pot da rezultate foarte bune dacă sunt practicate consecvent și pe termen lung. Un remediu foarte util pentru atacul de panică, mai ales la început, este reglarea respirației. Inspirați, țineți cinci secunde respirația și expirați. Repetați de câteva ori sau până vă liniștiți. Dacă puteți, încercați să vă gândiți la ceva frumos, un sentiment de bine, o persoană dragă, o activitate care vă face plăcere. Dacă nu puteți, luați o pungă și respirați în ea până reușiți să vă echilibrați, pentru că de fapt atacul de panică produce o hiperventilare a creierului și un puls mărit ca urmare a faptului că respirăm prea rapid.