de Roxana Istudor

Binecunoscut de generații pentru capacitatea de a trata afecțiuni externe cum sunt erupțiile și eczemele (inclusiv ale nou-năs- cuților), precum și contra furunculozei, păpălăul are suficiente acțiuni farmacologice pentru a putea intra în categoria plantelor de leac.

Leac pentru durerile de urechi

Fructele păpălăului sunt renumite pentru conținutul de acid citric, substanțe amare, alcaloizi, mucilagii, zaharuri, substanțe minerale, precum și pentru importanta cantitate de vitamina C. Sunt comestibile atât proaspete, cât și uscate, și se folosesc la prepararea dulcețurilor, marmeladei, bomboanelor. Din perspectivă terapeutică, păpălăul s-a folosit în trecut, sub formă de decoct, pentru afecțiuni ale pielii (cum sunt eritemele), precum și intern, împotriva durerilor de dinți și de urechi.

Favorizează eliminarea uraților

Prin acțiunea sa decongestivă, păpălăul se dovedește de folos în afecțiuni reumatice, în gută, ca și în litiaze biliare sau adenom de prostată, fiind foarte diuretic, mai ales atunci când se dorește eliminarea uraţilor. În aceste cazuri se folosește un decoct din trei linguri cu fructe proaspete la un litru de apă. Se fierb cinci minute, se acoperă pentru 20 de minute, apoi se strecoară. Se bea întreaga cantitate în mai multe reprize, pe parcursul unei zile.

Mustul ajută în caz de colici

În caz de dureri, păpălăul este util sub formă de comprese și de cataplasme. Se prepară o infuzie din două lingurițe cu plantă care se pun în 250 ml apă clocotită, se acoperă pentru zece minute, apoi se strecoară. Se aplică extern în cazuri de dureri diverse, cu accent pe cele reumatice, în care planta s-a dovedit un aliat redutabil. De asemenea, din păpălău se face un must: fructele plantei se pun la fermentat în părți egale cu must din struguri, apoi se trage în sticle de culoare închisă. Se astupă ermetic și se păstrează la rece. Este util pentru combaterea colicilor, ca laxativ și mai ales ca diuretic. Se poate bea câte un păhărel dimineața.