de Roxana Istudor şi Claudiu Melinte
Tezaur de sănătate, obligeana (sau „trestia mirositoare”) este o plantă originară din India, care crește și în România, și a devenit foarte cunoscută încă din Antichitate pentru proprietățile sale terapeutice de excepție.
Tratament după operațiile de cancer
În medicina naturistă se folosesc rizomii cărnoşi ai plantei, tăiați și uscați. Planta este un excelent remediu de vindecare în perioada de convalescenţă după operaţiile de extirpare a ţesuturilor malignizate. Cele mai bune rezultate se obţin în cazul cancerelor localizate la nivelul colonului şi cu extindere spre alte organe. Specialiştii în fitoterapie recomandă, în boli canceroase, infuzia sau maceratul la rece. Aceasta se prepară din 15 g rizomi uscaţi şi măcinați pulverizaţi la 200 ml apă clocotită; se iau trei-patru linguri pe zi, câte una înainte de fiecare masă. Pentru a obține maceratul la rece, o linguriţă cu rizomi uscaţi se pun în 250 ml apă, se lasă peste noapte (12 ore), se încălzeşte amestecul în dimineaţa următoare, se strecoară şi se iau câte șase linguri pe zi, înainte şi după mesele principale.
Tămăduitorul bolilor pancreasului și splinei
În afecțiunile aparatului digestiv, obligeana este considerată regina plantelor tămăduitoare, intervenind benefic în foarte multe boli, mai ales ale ficatului, pancreasului, colecistului şi splinei. Un efect special se exercită prin intensificarea secreţiilor gastrointestinale, planta mărind pofta de mâncare, mai ales în caz de anorexii, datorită proprietăţilor eupeptic-amare şi tonic-aperitive. Tratamentul se face cu 10-20 de picături de tinctură (maximum) sau cu două vârfuri de cuţit cu pulbere, înainte de fiecare masă (depășirea dozei este contraindicată!). Tinctura se obține din 20 g rizomi uscaţi la 100 ml alcool de 70 de grade, care se lasă la macerat zece zile, apoi se strecoară. În cancerul de stomac, cele mai bune rezultate se obţin cu ceaiul preparat din rizomi de obligeană, iar pentru alte localizări ale bolii (gastric, pancreatic, intestinal) eficacitatea tratamentului creşte în cazul amestecurilor de obligeană cu coada-şoricelului şi urzică. Ceaiul de obligeană se obține astfel: o linguriţă cu pulbere de plantă se adaugă la 250 ml apă clocotită. Se menţine timp de 15 minute la temperatura camerei, apoi se strecoară şi se bea pe stomacul gol. Se administrează două căni pe zi, cu 30 de minute înainte de mese.
Pentru stimularea creşterii părului se fac frecţii de două ori pe zi cu ulei de obligeană (10 g rizomi uscaţi şi pulverizaţi la 100 ml ulei de floarea-soarelui, care se încălzeşte 30 de minute pe baia de aburi)
De folos în depresii
În dereglările sistemului nervos, conţinutul de asaronă din rizomii plantei exercită efecte binefăcătoare în tratamentul unor boli nervoase şi mintale, cum ar fi stările de nervozitate, epilepsie, şocuri psihice, coşmaruri, melancolie, depresie, anxietate şi alte tulburări neurovegetative. Se tratează zilnic cu două-trei linguriţe rase cu pulbere din rizomi uscaţi de obligeană. Aceste multiple acţiuni sunt datorate proprietăţilor calmante, sedative, anticonvulsive și tonic-nervoase ale plantei. De asemenea, împotriva insomniei cronice este eficientă o cană cu infuzie de obligeană luată seara, înainte de culcare.