de Roxana Istudor şi Florica Pintea

Condiment prețios, cu o arie de utilizare extrem de extinsă, șofranul este supranumit și „aur roșu” nu doar pentru că este scump, ci și pentru că tratează zeci de afecțiuni.

Vechii greci îl considerau afrodiziac

Șofranul datează din Egiptul Antic și a fost extrem de prețuit în epoca greacă clasică pentru colorarea și proprietățile sale aromatice, dar și terapeutice. De asemenea, vechii greci considerau șofranul un bun afrodiziac. Studiile arată că arabii au fost cei care au introdus cultivarea acestei plante în Spania în secolul al X-lea. În timpul Renașterii, Veneția a fost considerată cel mai important centru comercial pentru comerțul cu șofran. Mai târziu, documente de epocă atestă faptul că faimosul rege britanic Henric VIII-lea prețuia aroma de șofran în mod deosebit. De mii de ani, așadar, şofranul este utilizat ca remediu naturist cu proprietăţi antioxidante, tonic al inimii şi sistemului respirator, precum şi ca antiinflamator. De asemenea, s-a dovedit un bun stimulent digestiv. Pentru reglarea activității intestinale se prepară o infuzie dintr-o jumătate de linguriţă cu şofran dizolvată într-un pahar cu apă fiartă. După ce s-a răcit, se bea jumătate din cantitate după masa de prânz şi jumătate după cină.

Înlătură stresul oxidativ

Șofranul conține compușii crocin și crocetin, care susțin învățarea și memoria. Cele două substanțe sunt benefice împotriva febrei, gripei și răcelii. De asemenea, șofranul protejează sistemul nervos central de stresul oxidativ, ținând la distanță boli ca Alzheimer și Parkinson. Prin calitatea de a stimula fluxul sangvin către creier și a produce serotonină, care îmbunătățește starea de spirit, prețiosul condiment reduce anxietatea. De pildă, împotriva depresiei (și a tulburărilor menstruale, tusei, astmului bronşic, febrei, bolilor hepatice) se folosește șofran sub formă de decoct: o linguriţă cu șofran mărunțit se pune la 250 ml apă clocotită. Se acoperă pentru 15 minute. Se strecoară. Se pot consuma două-trei căni pe zi.

Combate balonarea

Șofranul îmbunătățește circulația sângelui în sistemul digestiv, membranelor stomacului și colonului, calmând aciditatea, meteorismul abdominal şi balonările. Planta este considerată un purificator al sângelui și un anticonvulsiv. Totodată, protejează împotriva bolilor de rinichi, de ficat și ale vezicii urinare. Prin conținutul de potasiu, susține activitatea inimii și menține echilibrul tensiunii arteriale. La rândul lor, antioxidanții din șofran susţin scăderea colesterolului și a trigliceridelor, iar substanța numită crocetină ajută la reducerea lipoproteinelor din fluxul sangvin, la oxigenare și elimină plăcile arteriale, prevenind ateroscleroza. Pentru toate acestea se poate utiliza tinctura de șofran, care se prepară astfel: 20 g șofran mărunțit se pun în 250 ml alcool alimentar de 70 de grade. Lichidul se ţine timp de15 zile, agitând zilnic. După acest răstimp, se strecoară. Tinctura se poate consuma intern și extern diluată, câte cinci-zece picături într-un pahar cu apă.

Luptă cu obezitatea

Proprietăţile curative ale şofranului sunt menţionate în peste 90 de maladii, iar una dintre epidemiile mondiale care generează o lungă listă de boli este obezitatea. Și aici șofranul intervine în mod miraculos: alimentaţia condimentată din plin cu şofran inhibă depunerile de grăsime. Planta conţine o substanţă, curcumina, care poate opri extinderea celulelor grase în organism. Aceasta acţionează direct asupra procesului de creştere şi expansiune a ţesutului adipos. O altă maladie fatală a secolului al XXI-lea, cancerul, are un inamic puternic în șofran. S-a descoperit că anumiți compuși din plantă inhibă creșterea tumorii cancerigene din organism. Carotenoidele din șofran posedă proprietăți preventive, acționând împotriva cancerului de colon, de ficat și ovarian.

Stimulează creşterea părului

Unele dintre cele mai remarcabile rezultate ale utilizării șofranului sunt cele externe. Această plantă de excepție adaugă listei impresionante de beneficii interne și efectele extraordinare asupra pielii. Conținutul antifungic și antibacterian din șofran îl face eficient în tratarea acneei, petelor și punctelor negre. Împrospătează pielea obosită, elimină cearcănele, exfoliază pielea, stimulează circulația sângelui și previne ridurile. De asemenea, șofranul, amestecat cu lemn-dulce pe porțiunile fără păr, combate alopecia și stimulează creșterea părului. În aceste cazuri, alifia cu șofran se poate dovedi de un real folos. Se amestecă 100 de grame de bază grasă (unt, untură, lanolină) cu 10-20 de grame de șofran transformat în praf. Se amestecă bine împreună, după care se poate pune amestecul rezultat în cutii de capacitate mai mică. Unguentul se poate folosi și împotriva hemoroizilor.

Posibile urmări secundare

Deși mai puțin frecvente, reacțiile alergice la șofran pot totuși interveni: uscăciune a gurii, anxietate, amețeli, somnolență, greață, modificare a apetitului și dureri de cap. În doze mari, șofranul este nesigur pentru consum sau tratament și poate provoca intoxicații, îngălbenirea pielii, ochilor și mucoaselor, vărsături. Dozele de 12-20 de grame pot fi chiar fatale. De aceea, se folosește în cantitate foarte mică în produse culinare și sub supraveghere medicală în caz de tratamente (de exemplu, este interzis persoanelor diagnosticate cu tulburare bipolară și este de evitat complet pe timpul sarcinii).

ştiaţi că...

... şofranul este folosit de 3.000 de ani ca tratament, aromatizant pentru mâncare şi vin, colorant?

... este nevoie de 80.000 de flori pentru 2,5 kilograme de stigmate, din care se obţin 500 de grame de şofran?

... în Spania, șofranul se vinde cu 8.000 de euro kilogramul, iar în restul țărilor europene costă în jur de 14.000 de euro pe kilogram?

... şofranul este cultivat și în România, în comuna Bustuchin, din județul Gorj?