de Roxana Istudor şi Adrian Barna
Moda alimentelor-minune, care se spune că prelungesc viața în condiții de sănătate deplină, a început să capete proporții nebănuite. Convinși de puterea aproape „magică” a superalimentelor, oamenii încep să creadă că simpla lor folosire este suficientă, fără alte modificări ale stilului de viață. Să fie oare adevărat?
Varza kale
Studii de dată recentă relevă faptul că peste 60% dintre britanici cumpără frecvent superalimentele momentului doar pentru că ele sunt considerate astfel, atrage atenția „The Guardian”. O trecere în revistă a celor mai „la modă” arată că, de fapt, așa pline de beneficii cum sunt, acestea nu înlocuiesc pe deplin celelalte elemente constitutive ale unui stil de viață sănătos - mișcarea, hidratarea, atenția la dimensiunile porțiilor. Varza kale este percepută (și popularizată!) ca un astfel de superaliment. Legumă oarecum exotică, este, totuși, cunoscută de sute de ani pentru proprietățile ei, iar pe timp de război era una dintre preferințele cultivatorilor. Înrudită cu varza de Bruxelles și cu cea chinezească, este foarte sănătoasă pentru consum, conține fibre, antioxidanți, vitamine și minerale în cantități apreciabile, cu efecte directe asupra calității sângelui, a reglării digestiei și în general a stării de bine a organismului. Dar este cu ceva mai presus decât celelalte tipuri de varză? Cercetătorii afirmă că nu.
Avocado
Fructul de avocado este atât de popularizat ca superaliment, încât creșterea cererii pentru el în SUA a atras atenția chiar și traficanților. Cu gustul său deosebit, este vedeta foarte multor feluri preparate în așa fel încât să-l aibă în prim-plan. Dar este această delicatesă un fruct magic? Defel. Este doar plin de calități: are din belșug grăsimi monosaturate, deci protejează sistemul cardiovascular (la fel ca uleiul de pește, de măsline, nucile etc.); are un aport semnificativ de calorii (240 un fruct, foarte aproape de un baton de ciocolată!), așadar trebuie consumat cu măsură, mai ales de cei care sunt atenți la așa ceva; conține multe vitamine (A, C, D, E, K, E și opt tipuri de vitamina B, inclusiv B6, B12 și acid folic), precum și alte elemente nutritive (potasiu, luteină, antioxidanți, grăsimi monosaturate), deci stimulează sistemul imunitar, protejând împotriva multor boli. Dar nu există în prezent studii care să ateste alte calități miraculoase care să justifice clasificarea fructului de avocado în categoria superalimentelor.
Goji
Un avânt extraordinar în lista de superalimente ale momentului înregistrează fructele de goji. Cererea mare a generat și un preț pe măsură. Proaspete arată ca niște struguri alungiți, iar uscate, ca stafidele. Au o culoare minunată și pot fi amestecate cu ușurință în tot felul de combinații atât de gustate astăzi - iaurturi cu cereale, smoothie-uri etc. Dar de aici până la pretenția că botanistul chinez Li Ching-Yuen ar fi trăit circa 200 de ani (chiar peste…) pentru că a mâncat foarte multe goji este o cale prea lungă pentru a deveni credibilă. Pe de altă parte, aportul benefic al acestor fructe la ansamblul organismului nu poate fi negat. Dimpotrivă. Fructele goji sunt bogate în antioxidanţi, în mod special în carotenoizi şi zeaxanthin, de mare ajutor în protejarea retinei oculare şi îmbunătăţirea vederii la persoane în vârstă. Sunt, de asemenea, o alegere bună pentru protejarea ficatului şi a rinichilor, ajută la întărirea sistemului imunitar şi la păstrarea stării de sănătate. Pe de altă parte, multe alte fructe au aceste calități.
Rodiile
Roșii, dulci, aromate, rodiile sunt consumate cu plăcere, conținând o mare cantitate de fibre. Sucul de rodii în special a ajuns foarte popular, integrând aceste fructe printre superalimente. Până acolo încât popularizarea lui excesivă a determinat un judecător de peste Ocean să interzică unui producător să facă afirmații nefondate despre calitățile extraordinare ale rodiilor. Asta nu înseamnă, totuși, că ele lipsesc - sucul amintit contribuie la reducerea colesterolului din sânge, la îmbunătățirea funcționării inimii și sistemului cardiovascular, conține antioxidanți redutabili, care, după cum se cunoaște, ameliorează starea generală a organismului. Alte proprietăți medicale includ reducerea febrei în unele cazuri, combaterea paraziților intestinali (dar numai la indicația medicului), susținerea organismului în lupta cu unele tipuri de cancer (aspect încă nedemonstrat pe deplin) sau a osteoartritei.
Semințele de chia
Semințele chia, soi obscur din America de Sud, au intrat cu repeziciune în folclorul contemporan despre superalimente, în primul rând pentru conținutul foarte mare de acizi grași Omega 3, mai exact 17 grame la fiecare sută de grame de semințe, de câteva ori mai mult decât aceeași cantitate de somon! A fost suficient pentru promotorii acestor semințe, care au început să le recomande ca pe înlocuitori ai peștelui gras și ca pe o sursă extraordinară de acizi grași Omega 3, binecunoscuți pentru calitățile lor. Dar aici este un adevăr spus doar pe jumătate - acizii prezenți în semințele de chia sunt diferiți de cei din pește, iar după transformarea din organism rezultă de fapt o diferență finală de 1,8 grame de acizi grași din semințe față de 2,3 grame din pește. În plus, semințele sunt destul de calorice - 486 de calorii, rivalizând cu o întreagă cină! Dar tot semințele de chia surprind prin faptul că au în componență, printre altele, de cinci ori mai mult calciu decât laptele, de trei ori mai mulţi antioxidanţi decât afinele, de trei ori mai mult fier decât spanacul sau de două ori mai multe proteine decât orice alte semințe.
Sfecla
Nu cu mult timp în urmă, sfecla era o „relicvă”, la fel ca dovleacul. Poate doar cei mai în vârstă își puteau aminti gustul specific al acestei legume altfel pline de savoare și de beneficii pentru sănătate. Dintr-o dată, însă, s-a întors în meniuri și în diete în mare forță și se dovedește remarcabilă, mai ales prin versatilitate - poate fi pregătită în nenumărate feluri, de la garnituri la suc. Totuși, încadrarea ei la superalimente poate părea forțată; ca multe alte legume, sfecla aduce organismului vitamine și minerale importante, reduce presiunea arterială și contribuie, după unele studii, la o mai bună oxigenare a sângelui, dar nu înlocuiește restul componentelor unui stil de viață sănătos.