de Roxana Istudor
Mult mai mult decât binecunoscutele rogojini, coșuri sau coli de hârtie, papura e și o plantă medicinală redutabilă.
Benefică în crize abdominale
Rizomii de papură conțin amidon, grăsimi, proteine, substanțe minerale. Așa se explică faptul că vechile scrieri menționează că în anii de foamete și de mare sărăcie, pentru familiile nevoiașe rizomii fierți de papură erau unul dintre alimentele mult folosite, în special pe timpul iernii. Pe de altă parte, rizomii și spicele florale ale plantei au proprietăți medicinale dovedite: tonifiante, astringente, antidiareice, calmante. În plus, preparatele din papură dezinfectează și cicatrizează. Ca urmare, planta este de mare ajutor în afecțiuni interne cu dureri, în special abdominale, crize acute cu crampe dureroase, diaree, dureri după naștere. Pentru tratarea acestor afețiuni se folosește un decoct preparat din o lingură cu rizom de papură mărunțit, care se pune la 250 ml apă, se fierbe zece minute, apoi se strecoară și se consumă.
Are rol calmant
Papura are și o recunoscută și răspândită utilizare externă, grație efectului său calmant. Astfel, este de folos în cazuri de hernie sau de răni. Se poate aplica decoctul menționat local, sub formă de comprese calde. De asemenea, se poate prepara o tinctură din 50 g rizom de papură mărunțit, care se pune într-o sticlă cu 250 ml alcool alimentar de 70 de grade, se ține 15 zile, agitând des, apoi se strecoară. Se ia o linguriță cu tinctură, diluată în 100 ml apă, de trei ori pe zi, cu 15 minute înaintea meselor principale. Și băile cu papură sunt de un real folos împotriva durerilor diverse. Se pune o mână cu rizom de plantă la cinci litri de apă, se fierbe timp de 15 minute, se strecoară și se pune în cadă.
În vechime, rădăcina de papură se fierbea în apă, iar decoctul se ținea în gură de persoanele vârstnice, pentru calmarea durerilor de dinți atunci când aceștia se clătinau