de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
Una dintre cele mai aprinse dezbateri din opinia publică la nivel mondial este cea a prezenței organismelor modificate genetic în alimentația de fiecare zi. De o parte sunt producătorii, care și-au văzut profiturile ridicându-se spectaculos odată cu aceste tipuri de legume și fructe, de cealaltă parte stau consumatorii și unii oameni de știință, care au început să-și pună întrebări dintre cele mai alarmante.
Ce sunt…
Un organism modificat genetic (OMG) este o plantă al cărei ADN a fost modificat artificial. Cel mai la îndemână exemplu sunt cerealele, asupra cărora s-a intervenit pentru a le crește rezistența la dăunători sau a le spori, prin intervenție externă, anumite calități nutriționale. Potrivit Departamentului Agriculturii din SUA, semințele modificate genetic reprezintă peste 90% din producția de porumb a țării, de pildă. Exemplele sunt numeroase și fac parte din viața de fiecare zi, găsindu-și loc în aproape tot ceea ce se consumă la nivel mondial, arată healthline.com. În plus, alte legume și fructe devin țintele unei astfel de perspective, pentru a li se crește rezistența sau pentru a le spori de multe ori calitățile pe care le au în mod natural.
Valoarea nutrițională, echivalentă cu a variantelor naturale
Cei care consideră că OMG-urile sunt sigure și sănătoase pentru consum au ca argument faptul că natura oricum modifică, prin adaptare, plantele, omul doar grăbește un proces care altfel ar avea nevoie de sute, chiar mii de ani. Mai mult, aceștia afirmă că dietele oamenilor și animalelor nu sunt afectate de aceste modificări; o cercetare extinsă citată de „Huffington Post” arată că „valoarea nutrițională a OMG este echivalentă cu a corespondenților lor naturali, orice diferențe situându-se în limitele firești, care nu au relevanță biologică sau toxicologică”. Alte explicații sunt: eficiența crescută a culturilor (care pot fi însămânțate și pe terenuri dezavantajate, grație noilor lor calități), valoarea nutrițională crescută, ușurința transportului sau prețul accesibil generat de capacitatea de a obține recolte mai bogate.
Posibile efecte adverse de amploare
Nu toată lumea e convinsă că OMG-urile sunt sigure pentru consum. 300 de cercetători independenți au dat publicității o declarație comună prin care afirmă că nu există studii suficiente care să garanteze siguranța consumului de astfel de legume și de fructe. Profund preocupați de faptul că sunt omniprezente în alimentația curentă, specialiștii afirmă că există posibilitatea ca acestea să dea naștere la efecte adverse de amploare, întrucât nu a existat timpul necesar de la dezvoltarea lor pentru a se certifica dacă sunt sigure pentru consumul pe termen lung și în cantitate atât de mare. Mai mult, cercetătorilor le-a fost deseori îngreunat, chiar interzis accesul la mostre, astfel încât controversa a rămas și s-a amplificat.
Porumbul și derivatele, în tot consumul mondial
Revista „Time” a alcătuit o listă cu cele mai importante cereale modificate genetic, omniprezente în alimentația de fiecare zi în toată lumea, dat fiind faptul că Statele Unite ale Americii sunt primul producător mondial de porumb, de exemplu. Asta înseamnă că pe tot lanțul alimentar al tuturor oamenilor, prin intermediul produselor derivate și al hranei pentru animale se regăsește faptul că porumbul american este un organism modificat genetic care intră în: mălai, ingrediente din hrana procesată, băuturi, siropuri, biocombustibili, combinații de nutrețuri etc.
Noii cartofi, cu mai puţine chimicale
A doua cea mai importantă producție din SUA după porumb este soia modificată genetic. Utilizată în hrana animalelor, intră în acest fel în numeroase tipuri de hrană procesată, precum și în uleiul de soia, care reprezintă 61% din consumul de ulei vegetal din țară. Soia astfel modificată este prezentă, prin emulsii, chiar și în dulciuri, inclusiv în ciocolata neagră. Cât despre cartofii modificați genetic, aceștia au intrat în liga OMG mai recent, dar dau speranțe că le-a fost măcar în parte ameliorat defectul de a dezvolta compuși toxici, considerați cancerigeni, prin expunerea la temperaturi foarte înalte.
Merele care nu se pătează
Alături de cartofi, oamenii din toată lumea consumă o foarte mare cantitate de mere. Din partea producătorilor de OMG vine vestea că o variațiune a acestor fructe, care nu se pătează nici chiar după ce sunt tăiate în felii (deși acest aspect este cât se poate de natural…), este foarte aproape de consumatori, arată CNN. Pe lângă faptul că nu devin maronii, acestea au și o textură mai crocantă, anunță producătorii, care au de circa doi ani undă verde pentru producția de mere modificate genetic. Reprezentanții Asociației americane a Merelor sunt încă prudenți, lăsând piața să decidă, în funcție de viitoarea preferință a consumatorilor. Imediat au apărut și controversele, societatea Okanagan Specialty Fruits atrăgând atenția asupra faptului că împiedicarea petelor maronii de pe mere în mod artificial înseamnă de fapt utilizarea de pesticide și de chimicale.
Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
„Mutanţii“ din jur
Trestia de zahăr, uleiul canola, bumbacul, vinetele, papaya, unele tipuri de dovleci, tutunul sau… petuniile, toate în varietăți modificate genetic, sunt deja la ordinea zilei în viața majorității pământenilor. Aprobate pentru cultivare - chiar dacă acest proces nu a debutat - sunt prunele, mazărea, cicoarea și piperul. Chiar și iarba pentru hrana animalelor va intra într-o astfel de cercetare mai devreme sau mai târziu, pentru a se încerca obținerea unui soi modificat, mult mai eficient, precum și garoafele și inul. În anul 2014, 28 de țări din toată lumea cultivau OMG-uri pe o suprafață totală de 181,5 de milioane de hectare.