de Carmen Ciripoiu şi Alexandru Brădescu
Tot mai multe persoane se plâng în anotimpul rece de uscarea exagerată a pielii, mâncărimi, descuamări pe tegumente ori crăpături extrem de dureroase. Cum preveniți degerăturile care, netratate așa cum trebuie, vă pot crea grave probleme de sănătate aflați din interviul cu fitoterapeutul Petruța Radu (foto; număr de telefon: 0720.534.847).
„Se badijonează cu tinctură de gălbenele”
- Degerăturile nu apar doar când mergem pe vârful muntelui, mâinile și picioarele expuse la frig putând suferi leziuni serioase în orice loc. Cum își dă seama o persoană că suferă de degerături?
- Expunerea prelungită la temperaturi scăzute duce la apariţia degerăturilor. Pericolul e cu atât mai mare dacă frigul este însoţit de vânt puternic sau de umezeală. De regulă, cel mai frecvent sunt afectate degetele picioarelor şi ale mâinilor, dar degerăturile ating şi nivelul nasului, urechilor şi chiar al obrajilor. Primele semne sunt furnicăturile, urmate de senzaţia de amorţire, înroşire a extremităţilor şi de durere locală. Pe măsură ce leziunile avansează, durerile dispar. Pielea devine vânătă, indiciu care arată gravitatea leziunii. În cazul în care persoana afectată este tratată în acel moment, sunt şanse mari ca, în câteva zile, degerăturile să se vindece. În situaţiile mai grave se formează vezicule roşiatice sau chiar violet, care evoluează spre ulceraţii şi cangrene. Aceste leziuni profunde sunt extrem de periculoase şi pot necesita chiar amputarea extremităţii afectate.
- Ce tratamente naturiste sunt cel mai indicate în vindecarea degerăturilor?
- Pansamentele cu zer ajută la refacerea din interior a zonelor afectate, menţinerea unei stări optime de hidratare, iar infuziile cu gălbenele sau cataplasmele cu zeamă de varză stimulează circulaţia sangvină, grăbind astfel reechilibrarea termică a organismului. În funcție de gravitatea degerăturii se fac băi locale cu fructe de castane sălbatice (20 de bucăţi zdrobite şi fierte timp de o oră în cinci litri de apă). Zilnic se face o baie locală timp de 30 de minute, care se repetă 12 zile. Sunt excepționale și băile cu amestec din sunătoare, muşeţel, gălbenele şi coada-calului (în părţi egale), din care se iau trei linguri pentru prepararea unei infuzii în trei litri de apă clocotită. De asemenea, se badijonează zonele afectate cu tinctură de gălbenele, obținută din 20 g flori macerate timp de opt zile în 100 ml alcool și diluate apoi cu apă fiartă și răcită, în proporție de 1:10. Decoctul din coajă de stejar ajută la diminuarea durerilor. Se fac băi locale cu un decoct concentrat. Napii, necurățați de coajă, copți în cuptor până ce se înmoaie, se lasă să se răcească și se taie în două, apoi se freacă ușor locul afectat cu cele două jumătăți, în așa fel încât să iasă sucul.
„În cazul celor mici, aplicați cataplasme cu țelină rasă, ceapă crudă sau salată”
- Care sunt categoriile de persoane cel mai afectate de degerături?
- Cei mai expuși riscului sunt oamenii fără adăpost, bătrânii, la care termoreglarea este deficitară, orice persoană blocată în condiții extreme de vreme rea, furtună, viscol, ger, oamenii care lucrează în condiții de vreme extremă, respectiv militari, marinari, salvamontiști, constructori, schiori, alpiniști, bolnavi cronici cu afecțiuni care presupun îngustarea vaselor de sânge (diabet zaharat, sindrom Raynaud, tratament cu betablocante, marii fumători), alcoolici sau consumatori de droguri, care pot percepe eronat temperaturile sau pot adormi afară. Degerăturile severe sunt adesea asociate cu hipotermia, care apare atunci când temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius.
- Cât de afectați sunt copiii de degerături? Care sunt leacurile cel mai la îndemână în acest caz?
- La cei mici, degerăturile se pot instala în mai puţin de câteva minute. De aceea, aveți grijă când ieşiți cu micuţul în cărucior! El stă nemişcat, iar frigul şi vântul îl afectează mai repede decât dacă ar putea să se mişte, să meargă, să alerge. În plus, nu vorbeşte şi, în consecință, nu vă poate spune ce simte. Ca măsuri de prim-ajutor în caz de degerături la copil se recomandă hidratarea cu băuturi calde şi îndepărtarea oricăror haine umede. Scufundați-i partea afectată în apă caldă pentru cel puţin o jumătate de oră sau până când îşi recapătă senzaţiile. Se recomandă și aplicații cu cartof pe zona afectată sau cu ceapă crudă, morcov crud, salată, țelină dată pe răzătoare sau cu suc de lămâie. Emulsia din semințe de gutui este un alt remediu contra degerăturilor. Se pun la macerat 20 g semințe uscate și măcinate de gutui în 100 ml apă călduță timp de 20 de minute. Substanța obținută este o emulsie mucilaginoasă cu efecte puternic emoliente. Propolisul, în amestec cu mierea, este alt remediu naturist ce se recomandă în tratarea zonelor expuse vreme îndelungată la frig.
„Adoptaţi un regim alimentar bogat în calorii“
- Cum se pot preveni degerăturile?
- Recomand purtarea de îmbrăcăminte adecvată, încorporarea mai multor straturi de haine subţiri ce au rolul de a capta şi de a reţine căldura. Îmbrăcămintea de suprafaţă şi încălţămintea trebuie să fie impermeabile, deoarece expunerea la umiditate scade drastic temperatura corpului. Se va adopta un regim alimentar echilibrat, bogat în calorii, care să furnizeze energie calorică şi termică pentru întreaga zi. În cazul apariţiilor primelor simptome (mâncărimi şi înroşirea pielii), se va evita expunerea lângă surse directe de căldură, calorifer, sobă, apă fierbinte (deoarece pacientul şi-a pierdut simţul de a detecta temperaturi ridicate şi se poate arde), masarea zonelor afectate de frig, consumul de băuturi alcoolice.