de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Supranumit „plantă sfântă”, isopul este apreciat încă din Antichitate ca unul dintre cele mai redutabile remedii naturiste, cu calităţi terapeutice deosebite.

Înlătură hipertensiunea arterială

Isopul conține un complex remarcabil de substanţe active: minerale (calciu, potasiu, fier, mangan, cupru), glucide, flavonoide, răşini şi taninuri. Studii recente menţionează că, datorită acestui rezervor, planta este recomandată în tratamentul unui număr impresionant de afecţiuni, printre care boli respiratorii, hepatice (inclusiv ciroza), cardiovasculare, psihice şi cancer. Cercetările au dovedit că maceratul de isop este un foarte bun adjuvant în schizofrenie. Pentru obţinerea acestui preparat se folosesc cinci fire de plantă proaspătă, mărunţită cu mâna. Peste aceasta se toarnă apă cât s-o acopere complet şi se lasă la macerat, la temperatura camerei, timp de 10-12 ore. După acest interval, leacul se filtrează printr-un tifon şi se foloseşte la recomandarea specialistului. Pentru calmarea manifestărilor imprevizibile ale bolii se recomandă trei pahare de câte 100 ml cu macerat, pe parcursul unei zile. Tratamentul trebuie urmat timp de şapte zile, iar după o pauză de o săptămână, terapia se poate repeta. Când se consumă 300 ml macerat de isop pe parcursul unei zile, îndulcit cu trei linguriţe cu miere, bolnavul poate să ţină sub control afecţiuni precum: depresia, astenia şi nevroza astenică. Tratamentul trebuie continuat, fără întrerupere, 20 de zile.

De ajutor în astm

Cele mai importante efecte terapeutice ale isopului se datorează în special uleiului, care se regăseşte în părţile aeriene ale plantei. În timp, cercetătorii au descoperit că această esenţă are proprietăţi bactericide, antiseptice, astringente, antivirale, cicatrizante, diuretice, expectorante şi sedative. Și pulberea de isop are o serie întreagă de utilizări terapeutice. Astfel, planta uscată se macină cu ajutorul râşniţei de cafea, apoi se cerne printr-o sită deasă. Pentru detoxificarea organismului se recomandă câte un vârf de cuţit cu pulbere de isop, cu o jumătate de oră înaintea celor trei mese principale. Leacul se ţine sub limbă timp de cinci minute, după care se înghite cu apă la temperatura camerei. Pentru bolnavii de astm, doza recomandată este de o jumătate de linguriţă, diluată în puţină apă plată, care se administrează de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul trebuie urmat cel puţin 14 zile şi are efecte antiinfecţioase puternice, uşurează expectoraţia, crescând imunitatea organismului.

Calmează balonările

Isopul este un foarte bun adjuvant în boala canceroasă şi în ciroza hepatică, fiind la fel de eficient și împotriva unei serii întregi de probleme digestive. Se recomandă de regulă infuzia, care poate fi preparată din planta procurată de la magazinele de profil. Se prepară dintr-o cană cu apă clocotită şi o linguriţă cu isop uscat, care se lasă la infuzat cinci minute. Este un leac foarte bun în cancer, inclusiv în ciroză hepatică. Se recomandă câte trei căni pe zi, după mesele principale, un interval de 30 de zile, sau la indicaţia specialistului. Este, totodată, binecunoscut faptul că un pahar cu macerat de isop, băut cu zece minute înaintea meselor principale, calmează durerile de stomac, gastrita şi balonările. În astfel de situaţii, maceratul se poate consuma de câte ori este nevoie. În situaţia persoanelor care, din cauza unor disfuncţii, reţin apa în organism, tratamentul cu infuzie de isop favorizează eliminarea acesteia. Se administrează câte două căni cu infuzie pe zi, terapia având ca efect nu doar eliminarea surplusului de lichide, ci şi a toxinelor.

Uleiul esențial de isop are un parfum aparte și un efect puternic asupra minţii, pe care o curăță rapid de „deşeuri“ şi conferă o senzaţie de vioiciune şi claritate

Creşte rezistenţa vaselor capilare

Infuzia de isop este eficientă, de asemenea, în afecţiunile aparatului respirator - bronşite, faringite, laringite. Împotriva acestor boli, terapeuţii recomandă câte trei căni pe zi, după mesele principale. Tratamentul durează o săptămână şi se poate repeta la nevoie. În stări febrile persistente este benefic siropul de isop, preparat astfel: 100 g plantă se pun într-un litru de apă clocotită. După ce se răceşte, se adaugă 1,5 kilograme de miere. Puneți siropul pe foc şi-l lăsați să clocotească doar două minute. După ce se răceşte, turnați lichidul în sticle pe care le închideți perfect. Se pot administra câte şase linguriţe pe zi. Un alt segment foarte important de acțiune al isopului este pe linia afecțiunilor cardiovasculare. Planta are un efect benefic de dilatare a arterelor, prevenind astfel accidentele vasculare și scade fragilitatea vaselor capilare. Una dintre formulele des uzitate în astfel de situații este tinctura de isop. Într-o cantitate de 50 g plantă mărunțită se pun 250 ml alcool alimentar de 70 de grade, apoi se lasă timp de 15 zile, agitând des. Se strecoară și se poate folosi câte o linguriță, diluată în puțină apă, de trei ori pe zi.