de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Plantă medicinală cu proprietăți expectorante și mucosolvante cunoscute din vechime, feriguța-dulce continuă să fie utilizată în tratamentele naturiste deopotrivă pentru efectele sale benefice și pentru că nu are contraindicații cunoscute.

Expectorant redutabil

Feriguța-dulce oferă medicinei naturiste rizomii, tulpini subpământene încărcate de substanțe prețioase pentru sănătatea umană, cum sunt taninul, saponi- nele, amidonul, răşinile. Prin tradiție, aceste rădăcini au fost folosite ca remediu în afecțiunile vezicii biliare și ca laxativ. Dar cel mai renumit efect terapeutic al plantei este consemnat de literatura de specialitate din Germania, care recomandă feriguța-dulce în tratamentul astmului, răguşelii, febrei. Planta este considerată, de asemenea, un adjuvant în catar pulmonar și în alte afecțiuni ale aparatului respirator, grație tocmai calităților sale de expectorant foarte eficient. Pentru combaterea acestor afecțiuni se poate administra sub formă de decoct astfel: se fierbe o lingură cu rădăcină de feriguță-dulce într-o jumătate de litru de apă. Se lasă să se răcească, se strecoară şi se beau două-trei ceşti pe zi.

Efect notabil contra constipaţiei

Unele afecțiuni ale sistemului digestiv pot beneficia, de asemenea, de calitățile acestei plante. Astfel, feriguța-dulce este eficientă în cazuri de lipsă a poftei de mâncare, hepatită, afecțiuni ale splinei. Se recomandă administrarea sub formă de ceai, care se prepară din două linguri cu rizom măcinat la 1/4 l apă rece, care se fierbe timp de cinci minute. Se lasă acoperit alte cinci minute și se beau două-trei căni pe zi. Rădăcina sub formă de pulbere se poate introduce în amestecuri alimentare, cu efecte notabile asupra arsurilor la stomac și constipației. O formulă de ceai combinat folosit ca adjuvant în insuficiența hepatică este următoarea: 20 g feriguţă-dulce, 10 g rădăcină de lemn-dulce, 5 g rădăcină de angelică şi 200 ml apă. Se fierbe feriguţa timp de un sfert de oră, apoi se adaugă lemnul-dulce şi angelica şi se mai dă un clocot. Se lasă să stea la macerat 12 ore, după care se strecoară lichidul şi se bea.