de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu
Plantă medicinală cu calități remarcabile, folosită prin tradiție și în țara noastră, scânteiuța are un potențial terapeutic redutabil și o acțiune farmacologică demnă de remarcat.
Tonic al sistemului nervos
Scânteiuța ajută la calmarea astmului cardiac și a tusei, în special în alergii sau în boli de inimă. Se poate, de asemenea, folosi cu succes în cazuri de tuse alergică sau împotriva celei generate de boli de inimă. Se poate recurge la infuzia de scânteiuță preparată astfel: o linguriță cu plantă mărunțită se pune în 250 ml apă clocotită. Se acoperă pentru zece minute, după care se strecoară. Se poate consuma în cursul unei zile, cu lingurița, câte puțin. Scânteiuța fiind o plantă puternică, nu se face tratament mai îndelungat de 30 de zile nici dacă este în combinație cu alte plante medicinale. Este de ajutor și în cazuri de congestii cardiace sau de hemoragii uterine. De asemenea, fiind un excelent tonic al sistemului nervos, este un aliat împotriva neurasteniei. Ca întotdeauna când este vorba despre plante cu potențial toxic, și preparatele pe bază de scânteiuță se iau la recomandarea specialistului și se administrează în dozele corecte.
Ameliorează ulcerul varicos
Scânteiuța are un spectru larg de acțiune pe segmentul afecțiunilor externe, cum sunt eczemele, rănile, ulcerele varicoase sau acneea. Se poate folosi un unguent preparat din 50 g plantă mărunțită pusă în 100 g grăsime nesărată și menținute împreună timp de trei ore pe baia de aburi. Apoi se strecoară și se toarnă în cutii de capacitate mai mică și se ține la rece, utilizându-se local. De asemenea, împotriva acneei se poate folosi un decoct realizat din două lingurițe cu plantă mărunțită puse în 250 ml apă. Se fierbe amestecul timp de cinci minute, după care se strecoară și se aplică pe zonele afectate. Tot extern se poate apela la comprese cu plantă proaspătă sau cu suc de plantă, care sunt foarte utile în special împotriva rănilor, cu precădere a celor proaspete, scânteiuța fiind un bun cicatrizant.