de Călin Popa şi Eduard Popa
Folosit încă din Antichitate ca un excelent cicatrizant, răchitanul este și în lumea modernă o valoroasă plantă medicinală.
Rezultate bune în cazul hemoroizilor
Răchitanul era folosit de soldaţii greci şi romani pentru tratarea rănilor sângerânde, fiind un adevărat cicatrizant universal. Planta înflorită conţine tanin, urme de ulei volatil, derivaţi flavonici, colină, lawsona, fitoncide, săruri de fier. Potrivit literaturii de specialitate, proprietăţile antiseptice ale plantei se datorează lawsonei, iar acţiunea antibiotică, fitoncidelor. Se foloseşte în primul rând pentru oprirea hemoragiilor. De exemplu, în cazul sângerărilor anale şi a hemoroizilor, sunt necesare patru linguri cu plantă mărunţită puse la 400 ml apă. Se fierbe 15 minute şi se strecoară lichidul. Se fac băi locale sau se pot aplica direct pe zona afectată comprese cu pansament steril. Același decoct are efect și în ulcerele varicoase.
„Medicament” pentru diaree
Răchitanul, ca plantă de leac, poate fi folosit în sângerările interne. Unul dintre cazurile cele mai frecvente este menstruația foarte abundentă. Astfel, în cazul ciclului menstrual cu hemoragie puternică sau prelungit, se administrează pulbere de răchitan, câte patru linguriţe pe zi. Dacă hemoragia menstruală este foarte puternică, se recomandă o doză mai puternică, de una-două linguri, după care se revine la doza redusă. Totodată, răchitanul este celebru și ca leac împotriva diareei. Pentru combaterea acestei neplăceri se poate administra infuzia de plantă. Aceasta se prepară dintr-o linguriţă cu răchitan la 200 ml apă clocotită. Se acoperă vasul şi se lasă 15 minute la infuzat. Se beau trei căni pe zi, până la dispariţia simptomelor. De asemenea, se poate prepara şi un decoct din două linguriţe cu plantă la 300 ml apă. Se fierbe 10-15 minute și se bea în două reprize (în cazuri mai grave se pot consuma două căni pe zi).
Tratează leucoreea
Pulberea de răchitan, obținută din plantă uscată râșnită electric, are un efect notabil în ulcerul gastric. Se administrează câte o jumătate de linguriţă cu plantă, de trei-patru ori pe zi, în cure de o lună, urmate de două săptămâni de pauză. În cazul în care vă confruntaţi cu epistaxis (curgerea sângelui din nas), se pune în nară puţin praf de răchitan, foarte fin măcinat şi apoi cernut. Are efecte vasoconstrictoare şi cicatrizante rapide, oprind sângerarea. Iar dacă vă sângerează gingiile, se folosesc tulpinile de răchitan proaspăt cules, care se strivesc şi se folosesc pentru masarea zonelor afectate. Principiile active din răchitanul proaspăt nu doar stopează sângerările, ci şi întăresc gingiile sensibile. De asemenea, în cazul femeilor care suferă de leucoree sau care au răni ori iritaţii ale vaginului, se recomandă decoctul de răchitan, preparat din patru linguri cu plantă uscată şi mărunţită la 500 ml apă. Se fierbe zece minute la foc potrivit. După ce se răceşte, se strecoară şi se fac spălături vaginale, de două ori pe zi.