de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu

Ghinţura este considerată unul dintre cele mai puternice tonice amare vegetale existente în natură, fiind de folos în ameliorarea unui mare număr de afecțiuni.

Mărește secreția biliară

Rădăcinile plantei, bogate în principii amare, stimulează pofta de mâncare, digestia şi susțin activitatea normală a ficatului, prin mărirea secreţiei biliare. De asemenea, studiile au arătat că planta îmbu- nătăţeşte funcţia digestivă şi absorbţia nutrienţilor în organism, ceea ce recomandă planta în combaterea anemiei. Părţile utilizate ale ghințurei sunt rizomii şi rădăcinile, care au și proprietăţi vermifuge, contribuind în mod esenţial la eliminarea viermilor intestinali. Preparatele de ghinţură luate înainte de masă măresc pofta de mâncare, în timp ce administrate după masă ajută sistemul digestiv. Unul dintre cele mai utilizate este infuzia, preparată astfel: o jumătate de linguriţă cu plantă la cană, cu infuzare 15 minute. Se bea de trei-patru ori pe zi câte un sfert din cantitate.

Calmează tusea cronică

Ghinţura este şi un stimulent al sistemului nervos central și are efect benefic în insomnie sau în stări conflictuale. Totodată, combate gripa, răceala, tusea cronică, frisoanele și febra. Se poate administra sirop de plantă, care se prepară și acasă: o lingură cu pulbere de ghințură se pune la o cană cu apă clocotită, se infuzează şi se macerează șase ore, apoi se strecoară, se adaugă 200 g zahăr şi se fierbe până la consistenţa dorită. Se recomandă câte o linguriţă înaintea fiecărei mese. Grație prezenței în compoziția sa a glucidelor, pectinelor, mucilagiilor, glicozidelor amare, alcaloizilor, taninurilor, sterolilor, uleiurilor volatile, vitaminelor şi sărurilor minerale, ghințura are un excelent efect de tonic pentru organism. Este fortifiantă, tonic-aperitivă, are rol în convalescenţă, după boli îndelungate, fiind lipsită de toxicitate sau de acţiune iritantă, în doze optime.

Creşte numărul de leucocite din sânge

Ghințura este de ajutor pentru ameliorarea debilității copiilor și prevenirea îmbătrânirii premature, prin mărirea capacităţii de apărare a organismului şi prin creşterea numărului de leucocite din sânge. Se poate administra sub formă de infuzie din o linguriţă cu rădăcini uscate şi mărunţite puse la un litru de apă clocotită. Se lasă să infuzeze patru ore, se strecoară şi se bea câte 1/4 cană, cu 30 de minute înainte de fiecare masă. Tratamentul se repetă câteva zile consecutiv.

Împotriva rănilor greu vindecabile se folosește un decoct din 100 g rădăcină de ghințură, uscată şi măcinată, la un litru de apă. Se fierbe zece minute şi se foloseşte sub formă de loţiuni călduţe sau comprese

Alungă depresia şi nervozitatea

Ghințura este renumită prin tradiție pentru susținerea organismului în perioade de oboseală prelungită, după eforturi sau călătorii lungi. Se poate face un tratament de întărire a metabolismului, cu tinctură de plantă. Se pun două linguri cu rădăcini de ghințură, uscate şi măcinate, la 100 ml alcool de 70 de grade. Se lasă la macerat opt zile, se strecoară şi se iau câte 15-20 de picături diluate într-un păhărel cu apă călduţă, cu 30 de minute înainte de mesele principale. Acest preparat poate fi de ajutor și în cazuri de vărsături, de depresie, de nervozitate, de accese de leşin.