de Călin Popa şi Raluca Ogaru
Descoperirea semințelor de creson în celebrele piramide egiptene dă măsura importanței acestei plante medicinale în terapeutica tuturor secolelor pe care le-a parcurs omenirea.
Previne bolile contagioase
Cresonul are o aromă piperată şi proaspăt-răcoritoare, cu gust pregnant şi iute, dar care durează doar câteva secunde. Frunzele tinere au un gust mai delicat. Seminţele sunt asemănătoare la gust cu cele de varză. Alături de valoarea gastronomică a plantei considerate chiar un condiment stau la loc de cinste virtuțile sale terapeutice. Graţie compoziţiei sale, cresonul, plantă din familia cruciferelor, se dovedeşte a fi un tonic, un detoxifiant şi un regenerator celular. Frunzele proaspete de creson pot fi utilizate cu succes în prevenirea bolilor contagioase, a oboselii, a anemiei, dar şi pentru drenarea şi stimularea ficatului, a rinichilor şi a stomacului.
Întărește și protejează tegumentele
Cresonul acţionează foarte eficient împotriva bronşitelor, a tusei şi a altor boli pulmonare. De asemenea, planta, care poate fi cultivată și consumată proaspătă tot timpul anului, are o acțiune remarcabilă la nivelul tegumentelor și articulaţiilor, pe care le întărește și le protejează. Sucul de creson se obține din 150 g plantă, din care rezultă 100 ml suc. Se beau 60-150 ml zilnic, cu apă, alte sucuri de legume, supă sau lapte rece. Pe lângă faptul că este un bun remineralizant și hipoglicemiant, cresonul se remarcă și prin calitatea de antidot al nicotinei și prin echilibrarea funcționării glandelor endocrine. De asemenea, împotriva retenției urinare se administrează, în două reprize, zilnic, amestecul format din 1/2 pahar cu suc de creson şi ulei de migdale dulci sau ulei de măsline, în părţi egale. Totodată, un eficient decoct diuretic din creson se prepară din 1 mână cu fruze de plantă, 3 cepe, 2 napi, 1 l apă. Se fierbe la foc potrivit până ce legumele sunt fierte, se strecoară şi se beau trei pahare pe zi, între mese.