de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu
Rhodiola Rosea, cunoscută şi sub denumirea de „rădăcina de aur”, este o plantă adaptogenă cu o mare capacitate de echilibrare hormonală, de energizare, de accelerare a arderii grăsimilor şi de stimulare a capacităţii cognitive.
Creşte capacitatea de concentrare
Rhodiola este considerată o plantă sacră. Grecul Discoride, medic, farmacolog şi botanist, menţionează prima oară rhodiola în anul 77 î.Hr., în volumul său „Materia Medica” şi spune despre aceasta că are proprietăţi de stimulare a vigorii, longevităţii, puterii de concentrare. Rădăcina plantei conţine peste 140 de ingrediente active, printre cele mai puternice depistate de experţi fiind rosavina şi salidrosida. Potrivit literaturii de specialitate, administrarea de rhodiola este un excelent tratament antistres. Un studiu recent a pus în evidenţă faptul că oboseala şi anxietatea cauzate de acest inamic al sănătăţii omului contemporan au scăzut semnificativ după doar trei zile de administrare a câte 400 mg rădăcină de plantă, notează healthline.com. De asemenea, epuizarea şi depresia asociate cu stresul s-au diminuat în cazul participanţilor la teste cărora li s-a administrat această plantă adaptogenă. Alte teste au consemnat o îmbunătăţire remarcabilă a capacităţii de atenţie şi de concentrare după opt săptămâni de tratament. De altfel, potrivit specialiştilor, planta este mult mai bine tolerată de organism decât antidepresivele, care în majoritatea cazurilor au efecte secundare.
Previne demenţa
Rhodiola este creditată cu capacitatea de a îmbunătăţi vizibil funcţionarea creierului. Totodată, planta poate ajuta la protejarea creierului împotriva daunelor oxidative şi poate juca un rol important în prevenirea şi tratamentul demenţei. Alături de mişcare şi de o dietă adecvată, rhodiola asigură o rezistenţă mai bună în cazul persoanelor care lucrează în schimbul de noapte, cărora le diminuează oboseala, sporindu-le, în paralel, performanţele profesionale după doar două săptă- mâni de administrare. Unele dintre cele mai relevante rezultate au fost obţinute în cazul unei grupe de militari, care au înregistrat o mai bună capacitate de atenţie şi de rezolvare a sarcinilor specifice dacă au luat suplimente cu rhodiola. În general, sub această formă, doza zilnică recomandată este de 250-500 mg, de două sau de trei ori pe zi, în cure de trei luni. Se recomandă administrarea cu 15 minute înaintea mesei.
Întăreşte rezistenţa fizică
Pe acelaşi segment al susţinerii efortului şi al echilibrului mental se pot menţiona rezultatele excelente ale administrării de rhodiola în cazul persoanelor care fac exerciţii fizice în mod regulat. În majoritatea cazurilor testate s-a constatat că persoanele care au luat preparate pe bază de plantă au reuşit să prelungească perioada în care au făcut mişcare. Un studiu publicat în „Jurnalul medicinei integrative”, din China, a concluzionat că „suplimentul combinat de plante din rhodiola şi gingko poate îmbunătăţi performanţa de anduranţă prin creşterea consumului de oxigen şi protejarea împotriva oboselii”. Ceaiul de rhodiola poate fi preparat din o linguriţă cu rădăcină peste care se toarnă o cană cu apă clocotită şi se lasă patru ore la infuzat. Se bea pe tot parcursul zilei, de mai multe ori. Lichidul poate avea un gust puternic şi neobişnuit, aşa că se combină adesea cu suc de fructe sau alt tip de ceai. Există pliculeţe cu ceai de rhodiola în comerţ, care pot fi preparate sub formă de infuzie.
Controlează diabetul
Testele efectuate pe animale de laborator au pus în evidenţă faptul că rhodiola poate ajuta organismul să gestioneze diabetul. Mai precis, planta a demonstrat că reduce nivelul zahărului din sânge. Diabeticii care doresc să facă tratament cu rhodiola pot cere sfatul specialistului, care recomandă doza şi forma sub care poate fi administrată planta. De altfel, rhodiola este folosită ca adjuvant de multe persoane care doresc să controleze diabetul. De asemenea, rhodiola, ca majoritatea adaptogenelor, are compuşi puternici ce previn apariţia cancerului. Studii aprofundate au certificat faptul că inhibă dezvoltarea tumorilor la colon, la sân sau la ficat, planta fiind în atenţia specialiştilor pentru găsirea unor tratamente pe această direcţie. Un alt beneficiu impresionant al rhodiolei este că poate ajuta organismul să ardă grăsimea stocată. Prin compuşii săi, planta schimbă metabolismul corpului spre a arde grăsimea pentru combustibil (spre deosebire de carbohidraţi) şi stimulează o enzimă, numită lipază, sensibilă la hormoni. Aceasta poate viza în mod ţintit grăsimea stocată în organism, apoi o arde pentru energie. Rhodiola se găseşte şi sub formă de pulbere. Doza zilnică recomandată este de maximum două grame, de două ori pe zi. Amestecaţi o jumătate de linguriţă sau o linguriţă cu pulbere cu apă, cu shake-uri, cu sucuri de legume sau de fructe şi consumaţi.
Ţine la distanţă leziunile hepatice
Tensiunea arterială crescută afectează unul din patru adulţi. La nivel mondial, un miliard de persoane suferă de hipertensiune, factor de risc principal pentru atac de cord, insuficienţă cardiacă şi accident vascular cerebral. Studiile de ultimă oră au arătat că rhodiola, administrată cu regularitate, are proprietăţi de scădere a tensiunii arteriale. De asemenea, planta protejează arterele. Este binecunoscut faptul că ateroscleroza este procesul prin care vasele de sânge, în special arterele, devin întărite cu depuneri de calciu. Ateroscleroza este un motiv major pentru atacurile de cord şi accidentul vascular cerebral. Un studiu din 2017 a de- monstrat că rhodiola protejează arterele de leziuni oxidative şi leziuni ale aterosclerozei. Totodată, adaptogena are capacitatea de a proteja ficatul, arată specialiştii. Cercetări riguroase au pus în evidenţă faptul că rhodiola ar putea fi un element protector împotriva leziunilor hepatice induse de medicamente, în timp ce un studiu în farmacologie şi toxicologie a demonstrat că ingredientele active din rhodiola ar putea proteja ficatul de deteriorarea oxidativă care apare la un ficat gras.
Utilizare terapeutică seculară
În Scandinavia, rhodiola a fost folosită de secole de localnici pentru a face faţă frigului siberian, dar şi stresului. Vikingii au consumat-o pentru a-şi spori forţa fizică. Planta a fost folosită şi în medicina tradiţională chineză, pentru a preveni răul de altitudine şi pentru a urca la înălţimi mari, inclusiv pe Muntele Everest, fiind consumată de şerpaşii din munţii Asiei. De asemenea, a fost administrată intens în Rusia în ultimii 70 de ani, în special pentru îmbunătăţirea performanţei profesionale, inclusiv în domeniul atletismului, dar şi pentru combaterea oboselii, insomniei şi depresiei.