de Luana Mare şi Gabriela Comşa
Conţine mai multă vitamina C decât portocalele, mai mult calciu decât laptele, mai mult potasiu decât bananele şi mai multă vitamina A decât morcovii, mai mult fier decât spanacul şi mai mult magneziu decât varza Kale. Moringa, planta originară din Asia şi Africa, recent aclimatizată şi în România, mai este cunoscută şi cu numele de Arborele vieţii şi a fost declarată până acum de trei ori (în anii 2007, 2011 şi 2012) „Planta anului” de Organizaţia de Sănătate Naţională din Statele Unite.
Conţine o cantitate mare de proteine
La poalele Munţilor Himalaya planta ajunge până la 15 m înălţime şi toate părţile componente (răşină, fructe, frunze, scoarţă, păstăi, seminţe, ulei) sunt utilizate în tratarea diferitelor boli, inclusiv a celor cardiovasculare, a tulburărilor şi a inflamaţiilor gastrointestinale, în diabet, în cancer, în astm. Conform unui studiu publicat în 2011 în „National Journal of Maxillofacial Surgery”, prin comparaţie la gram, frunza de Moringa conţine de şapte ori mai multă vitamina C decât portocalele, fiind un bun tonifiant, energizant şi un leac împotriva anxietăţii. Conform aceluiaşi studiu, frunzele de Moringa (uscate) conţin 36 de compuși antiinflamatori, printre care calciu, cupru, clorofilă, Omega 3, Omega 6, Omega 9 și sulf, care sunt prezenți în mod natural în compoziția plantei şi au proprietăţi antioxidante, fiind utile în tratamentele împotriva suferinţelor cardiovasculare şi a bolii Alzheimer. De asemenea, frunzele mai conţin 40 de tipuri de antioxidanţi, dar şi vitaminele B, C, D, A şi K, precum şi minerale ca seleniu, crom, zinc şi asigură organismului uman toți aminoacizii necesari, dar şi o cantitate mare de proteine, putând înlocui cu succes carnea din alimentaţia omului.
Frunzele sunt mai bogate în vitamina A decât morcovii
Partea cea mai hrănitoare din plantă o constituie frunzele. Consumul a jumătate de ceşcuţă cu frunze proaspete sau o linguriţă cu pudră furnizează organismului uman 100% din doza zilnică recomandată de vitamina A, adică de zece ori mai mult decât aceeaşi cantitate de morcovi. Trebuie menţionat faptul că vitamina A provenită din plante reprezintă tipul preferat de organisme pentru că poate fi mai uşor transformată în retinol. De asemenea, o lingură de frunze de Moringa furnizează 23% din doza zilnică de fier pentru un copil mic. Încă din vechi timpuri planta a constituit un supliment pentru cei subnutriţi, iar fitosterolii din moringa împiedică absorbţia colesterolului la nivel intestinal. Acidul clorogenic conţinut încetineşte eliberarea glucozei în sânge, protejează retina şi scade tensiunea arterială. Niazimicina, niazinina şi niaziminina sunt compuşi care influenţează tensiunea arterială.
Eficientă în remisia cancerului ovarian
Cele mai noi cercetări au dovedit efectele benefice ale consumului de moringa în lupta împotriva cancerului ovarian, de colon cervical sau pancreatic. Înmulţirea celulelor canceroase este încetinită prin consumul zilnic al acestei plante. De asemenea, au fost puse în evidenţă efectele antibacteriene sau antivirale ale acesteia, fiind eficientă în lupta cu virusul hepatitei B. Un alt beneficiu major este conţinutul important în magneziu, de opt ori mai mare decât varza Kale. Oboseala cronică, crampele musculare sau insomnia sunt doar câteva cauze ale deficienţei de magneziu, un mineral esenţial pentru viaţă şi sănătate. Cele mai importante plante care au conţinut mare de magneziu sunt cele cu frunze de culoare verde închis. O linguriţă cu pudră de moringa sau o jumătate de ceşcuţă cu frunze proaspete poate furniza unui adult 61% din necesarul zilnic de magneziu.
Ţine Salmonella şi stafilococul auriu la distanţă
Un alt element important necesar organismului uman conţinut de moringa este fierul, astfel că poate deveni un ajutor preţios în vindecarea anemiilor feriprive. Dacă nivelul de fier din organism scade, chiar şi cu puţin, apar stări de oboseală, de slăbiciune, dureri de cap, acest element fiind deosebit de important şi în păstrarea tonusului muscular, dar şi al oxigenării creierului. Trebuie menţionat că un gram de frunze de moringa conţine de 25 de ori mai mult fier decât spanacul. Printre alte beneficii ale plantei se află şi proprietăţile antibacteriene din extractele de frunze şi de seminţe. Acestea inhibă dezvoltarea microorganismelor generatoare de toxiinfecţii alimentare precum stafilococul auriu, Salmonella typhimurium, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter aerogenes şi Escherichia coli. De asemenea, extractul de semințe previne și dezvoltarea speciilor de fungi, speciile Mucor și Rhizopus.
Foloseşte la detoxifierea de arsenic
Introducerea plantei în dieta zilnică ajută organismul să scape de efectele toxice ale arsenicului preluat din apă sau din alimente. Expunerea pe termen lung la arsenic poate creşte riscul de cancer şi boli de inimă. Moringa poate fi consumată fie în stare crudă, în salate, fie pudră, fie sub formă de suplimente alimentare, ceai sau extract. Doza zilnică este de patru linguriţe cu pudră pe zi, ce poate fi consumată ca atare sau amestecată în shake-uri, smoothie, simplu, în lapte, în cerealele de dimineață sau suc.
Extractul din flori protejează ficatul
Şi dacă frunzele sunt utile în echilibrarea nivelului de fier şi de magneziu, extractul din florile plantei este foarte util în protejarea ficatului prin prezenţa unui flavonoid. De altfel, întreaga plantă este de ajutor în anularea efectelor negative ale alimentelor nesănătoase procesate sau având conţinut mare în grăsimi, cu efecte dezastruoase pentru ficat. Miezul seminţelor plantei transformate în pudră şi consumate zilnic timp de câteva săptămâni (câte 3 g pe zi) ameliorează simptomele astmului şi diminuează numărul crizelor. De asemenea, este un bun detoxifiant şi ajută la scăderea în greutate şi la eliminarea apei în exces din ţesuturi.