Întâlnit şi sub numele de fructul dragon, pitaya este rodul mai multor specii de cactuşi din genul Hylocerus. Deşi provine din zonele tropicale şi subtropicale ale Americii de Sud sau ale Americii Centrale, statele ce au devenit cunoscute pentru cultivarea acestui fruct sunt: Taiwan, Vietnam, Filipine sau Malaiezia. Mai poate fi întâlnit în: Israel, nordul Australiei, dar şi în sudul Chinei.
Spectaculoasele „regine ale nopţii”
Înainte de a se transforma în aceste fructe, cactuşii fac nişte flori absolut superbe. Aceştia înfloresc doar noaptea, motiv pentru care florile se numesc „florile lunii” sau „reginele nopţii”. Există trei feluri de pitaya: roşie (are coaja şi miezul roşii), de Costa Rica (roşu la coajă, dar alb în interior) şi galbenă (miezul alb e înconjurat cu o coajă galbenă).
Conţine vitamina C şi antioxidanţi naturali
Fructele de pitaya, de orice fel, sunt consumate pentru pulpa lor cremoasă, dulce-acrişoară, deosebit de aromată. Coaja nu e comestibilă. Pentru a consuma acest fruct, deosebit de ciudat ca aspect, este indicat să-l tăiaţi pe jumătate. Apoi, pulpa poate fi consumată cu linguriţa, ca şi cum aţi mânca o îngheţată. Un fruct de pitaya poate cântări între 150 g şi 600 g şi conţine fibre alimentare, vitamina C şi antioxidanţi naturali. Demn de reţinut este faptul că, în Taiwan, persoanele care suferă de diabet consumă acest fruct, ce se pare că face foarte bine organismului. Elena Şerban
