de Roxana Istudor şi Eduard Popa
Pinul este un reper al medicinei tradiţionale, cu nenumărate beneficii pentru sănătatea omului.
Descongestionează plămânii
Pinul oferă medicinei tradiţionale muguri, ace şi răşină, toate cu calităţi remarcabile, folosite prin tradiţie. Probabil una dintre cele mai notabile direcţii de acţiune a mugurilor de pin este cea respiratorie. Astfel, siropul din muguri de pin acţionează ca agent antiseptic respirator descongestionant al plămânilor, fluidifiant al secreţiilor bronşice şi expectorant. Se aleg zece ramuri de pin tinere, cu muguri. Se mărunţesc cu un cuţit şi se pun la fiert în patru litri de apă, patru zile a câte patru ore, la foc mic. Apoi se strecoară şi lichidul obţinut se amestecă cu miere polifloră (75 g la fiecare 250 ml lichid). Se pot consuma câte cinci-şase linguriţe pe zi, câte una la fiecare două ore. Mugurii de pin acţionează cu succes şi împotriva unor afecţiuni ale rinichilor cum sunt litiazele biliare şi renale. Astfel, două linguri cu muguri zdrobiţi se pun într-un litru de apă. Se fierb pentru 15 minute, se lasă încă 30 de minute şi apoi se strecoară. Se poate îndulci după gust, dar numai cu miere, şi se consumă în cursul întregii zile. Tratamentul se poate face timp de 30 de zile, contribuind la diminuarea calculilor renali şi biliari.
Antireumatic redutabil
Specialiştii în fitoterapie recomandă preparatele din pin şi pentru calitatea de a ameliora afecţiunile care implică inflamaţii. Astfel, împotriva reumatismului se poate utiliza un balsam preparat din răşină de pin. Ingrediente: 40 g răşină, 10 boabe de ienupăr, 10 g rozmarin, 20 g ceară de albine, 10 g miere, 70 ml ulei de măsline. Mod de preparare: se lasă răşina să se topească într-un recipient de ceramică rezistent la foc şi, când devine lichidă, se adaugă uleiul. Se mai încălzesc puţin împreună, amestecându-se bine, iar după cinci minute se ia de pe foc şi se ţine două-trei ore pe baia de aburi, apoi se strecoară prin pânză deasă şi se încorporează ceara. Se încălzeşte balsamul pe baia de aburi până se topeşte, se pune şi mierea, apoi se toarnă în borcane care se lasă acoperite cu hârtie circa cinci ore, se închid şi se păstrează într-un loc întunecos şi răcoros. Această alifie este de mare ajutor şi în caz de gută.
Spălăturile vaginale cu decoct dau rezultate excelente
Modificările secreţiilor vaginale reunite sub denumirea generică de leucoree nu au ca inamici doar medicamentele, ci şi unul natural, tinctura de muguri de pin, soluţie naturală, fără efecte secundare şi care poate fi folosită atât intern, cât şi extern. Astfel, o mână cu muguri se trec prin maşina de tocat, apoi se pun într-un borcan şi se adaugă deasupra o cantitate de alcool alimentar de 70 de grade (de două ori înălţimea acestora). Se lasă recipientul timp de 15 zile bine astupat, agitând des, la temperatura camerei. Apoi se strecoară şi se pot administra câte zece picături odată, diluate cu puţină apă. De asemenea, se poate prepara un unguent: din tinctura descrisă se amestecă o parte cu două părţi de grăsime (unt, untură, lanolină, vaselină) pe baia de aburi, până se evaporă tot alcoolul. Se poate unge local, în strat subţire. Totodată, se pot face şi spălături vaginale cu decoct din muguri de pin, cu rezultate excelente şi rapide: se pun la fiert două linguriţe cu muguri în 250 ml apă, se lasă timp de cinci minute, apoi se strecoară şi se utilizează la temperatura corpului.
Elimină eczemele
Ca vindecător al unor afecţiuni externe, pinul poate fi utilizat pentru băi - două mâini cu frunze sau muguri fierte o oră în cinci litri de apă, apoi strecurat lichidul în cadă. Se stă 30 de minute în această baie, cu efecte directe asupra psoriazisului, iar la nivel intern cu beneficii pentru sistemul nervos, pe care îl relaxează. De asemenea, tinctura de răşină de pin, care are calităţi antiinfecţioase renumite, tratează escarele şi eczemele pielii, precum şi rănile care se vindecă foarte greu, cicatrizând rapid. Tinctura se prepară astfel: cinci linguri cu răşină de pin se combină cu 100 ml alcool de 90 de grade. Preparatul se pune într-un vas cu capac etanş, se lasă la macerat cinci zile, agitându-se de trei ori pe zi, după care se filtrează şi se poate folosi pentru aplicaţii locale. Pansările cu tinctură de răşină de pin se pot face până la vindecarea deplină.
Prezent în
tradiţia vindecării
Pinul pare să facă parte dintotdeauna din medicina tradiţională românească. În vremurile din urmă, preparatele din răşină de pin stăteau la baza unor alifii folosite contra rănilor şi bubelor. De asemenea, amestecată cu untură de porc, răşina se folosea pentru tratarea umflăturilor sau se întindea pe frunză de varză şi se punea la junghiuri. Vlăstarii de pin se fierbeau şi se foloseau pentru cataplasme în cazuri de rahitism, iar băile cu cetină de pin au fost mereu consideate utile în reumatism sau insomnie.