Main menu

header

748 7 2de Călin Popa şi Adrian Barna

Rotunde și îmbietoare la început de primăvară, guliile ademenesc și prin gust, și prin miros, ca și prin nenumărate beneficii pentru sănătate.

Întăresc oasele şi dinţii

Se înrudesc cu varza, au aceleași calități de superalimente și sunt foarte apreciate în toată Europa. În ultimii ani au câștigat în popularitate și în România, grație nu doar gustului deosebit, ci și conținutului de nutrienți foarte importanți și beneficiilor pentru organism. Una dintre cele mai apreciate calități ale guliilor este capacitatea de a regla nivelul de zahăr din sânge. În aceste condiții, guliile sunt recomandate celor predispuși la diabet sau persoanelor care luptă să țină această afecțiune sub control. De asemenea, consumate crude, guliile întăresc oasele şi dinţii, fiind surse importante de fosfor, mineral care are un rol esenţial în formarea şi menţinerea sănătăţii acestora. Având proprietăţi tonice şi mineralizante, sucul de gulii, în combinaţie cu sucul de morcov sau de ţelină, este indicat pentru întărirea sistemului osos. Sucul se obține cu ajutorul storcătorului de fructe și se administrează câte 100 ml, de trei ori pe zi. Guliile conțin vitamine importante (B6, C) și minerale precum magneziu, calciu, cupru. Ca urmare, sunt recomandate pentru combaterea stresului și întărirea sistemului imunitar, precum și pentru formarea hemoglobinei.

Utile în tuse

Consumul de gulii contribuie la creşterea şi regenerarea ţesuturilor şi ajută la menţinerea pH-ului sângelui. De asemenea, fiind un tezaur de nutrienți prețioși, gulia este un aliat al organismului devitaminizat după sezonul rece, combate anemia, reface procesele metabolice și energizează corpul. În același timp, guliile au capacitatea de a elibera toxinele din organism. Aceste legume gustoase și sățioase reprezintă un leac eficient și în tratarea afecţiunilor respiratorii. Astfel, siropul de gulie este indicat în tratarea tusei, a bronşitei sau a anginei. Se scobește o legumă, se umple golul cu zahăr, iar după câteva ore rezultă un sirop care se poate administra cu lingurița, inclusiv copiilor. Consumat zilnic, la micul dejun, câte un pahar, sucul de gulie poate fi foarte eficient în cazul cârceilor și al contracțiilor musculare, aducând, totodată, și un aport de antioxidanți foarte prețioși pentru anularea efectelor radicalilor liberi și prevenirea unor afecțiuni grave.

Adio, furuncule!

Gulia este alegerea ideală și pentru cei aflați la dietă, întrucât conține numai 27 de calorii la fiecare 100 de grame. Aceste legume crucifere pot fi mâncate atât crude, cât şi gătite, având un gust asemănător cu varza şi conopida. Atunci când cumpăraţi gulii, cel mai bine este să le alegeţi pe cele care au cinci centimetri în diametru. Cele mici de trei centimetri pot fi gătite întregi, cu tot cu coajă. Se conservă la frigider, rezistând până la două săptămâni. Frunzele pot fi şi ele consumate, dar se conservă separat şi rezistă doar câteva zile. În general, guliile se consumă piure, prăjite, pot face parte din salate, pot fi incluse în ciorbe, coapte în cuptor sau murate. Totodată, extern, gulia se remarcă în cazuri de abcese sau de furuncule. Se coace în cuptor o gulie cu coajă. Se lasă să se răcească și se taie în două.

Studii efectuate la Universitatea pentru cercetări agricole din Boston au arătat că un consum regulat de legume din familia crucifere, din care face parte și gulia, contribuie la prevenirea unor tipuri de cancer