de Călin Popa şi Carmen Bădulescu
Rășinile au un rol curativ binecunoscut în medicina naturistă, iar printre acestea se distinge mumio, un adevărat panaceu care prelungește viața și este creditată cu proprietăți de excepție încă de pe vremea lui Aristotel.
Utilizată de cosmonauți
Răşină rară, din Podişul Tibet, mumio a fost utilizată de Alexandru cel Mare și Timur Lenk pentru proprietățile sale de excepție. Această rășină prețioasă nu doar conferă energie și forță organismului, dar are capacitatea de a vindeca o serie de afecțiuni, grație unei compoziții remarcabile, unice. Potrivit cercetărilor moderne, mumio conţine cel puţin 85 de elemente diferite, între care doi aminoacizi care nu apar în alţi produşi naturali. Datorită acestei compoziţii, astăzi suplimentele care conțin mumio sunt utilizate de sportivi, militari şi cosmonauţi, așadar de categorii profesionale care presupun un consum fizic intens.
Întărește imunitatea
Exotica răşină este utilizată mai ales în India, Iran, Arabia, Asia Centrală, Caucaz şi o parte din Europa, fiind considerată un panaceu, după ce s-a constatat că are proprietăţi curative în foarte multe boli. Se găseşte în locuri greu accesibile, cum ar fi grotele, peşterile sau stâncile din zona Podişului Tibet şi Pamir, fiind colectată de la înălţimi de până la 5.000 de metri. Se consideră că mumio are capacitatea de a prelungi viața cu cel puțin zece ani, ferind organismul de o serie de boli, întărindu-i imunitatea și capacitatea de luptă cu agresiunile exterioare și conferind corpului un plus de energie.
Mărește masa şi forţa musculară
În formă brută, rășina mumio arată ca un conglomerat de culoare brun-închisă, complet solubil în apă, iar prelucrat se prezintă ca o pudră cu gust amărui sau sub formă de tablete. Printre elementele pe care le conține se numără acidul benzoic, arginina, acidul glutamic şi cel aspartic, dar şi steroizi, vitamine din grupele B şi P, calciu, magneziu, mangan, seleniu, nichel, până la cupru, iod, bismut, crom, beriliu sau zirconiu. Per total, mumio conţine aproape jumătate dintre elementele chimice ale Tabloului lui Mendeleev. În aceste condiții, mumio este recunoscută ca un tonic puternic, acţionând în diverse afecţiuni, mărind masa şi forţa musculară și îmbunătăţind activitatea hormonală.
Recomandată în paralizia nervilor faciali
Hipocrate a folosit acest remediu naturist în afecţiuni cum ar fi fracturi, artrită, gastrite, ulcer, boli ale tractului gastrointestinal, astm, bronşită, tulburări ale sistemului nervos, impotenţă, sterilitate, afecţiuni ale sistemului cardiovascular. Renumitul medic al Antichității Ibn Sina (Avicenna) recomanda 0,071 grame de mumio amestecată cu suc de măghiran pentru vindecarea migrenelor, otitei, fracturilor, luxaţiilor. Tratamentele pe bază de mumio au fost prescrise până în zilele noastre, în majoritatea afecțiunilor, de la sângerări pulmonare la hemoroizi. În prezent, administrarea se face la recomandarea specialistului, de regulă în funcţie de greutatea corpului: până la 70 kg - 0,2 grame de mumio, până la 80 kg - 0,3 grame etc. În timpul curei cu mumio este interzis consumul de alcool, iar dozele care se administrează pe cale orală trebuie luate fie dimineaţa pe stomacul gol, fie în timpul zilei, cu cel puţin jumătate de oră înainte de masă.