de Călin Popa şi Matei Udrea
Datorită unui cumul de proprietăți terapeutice remarcabile, preparatele pe bază de acmella sunt cu atât mai populare cu cât serii de studii științifice îi atestă acestei plante remarcabila capacitate de vindecare.
Stimulează sistemul imunitar
Cunoscută prin tradiție ca o plantă medicinală cu efect notabil împotriva nevralgiilor dentare, acmella este utilizată pe scară extinsă și în medicina verde, și în cosmetică, și în gastronomie. Potrivit Librăriei Naționale de Medicină a SUA, planta are proprietăți bioactive semnificative, care fac loc unei utilizări extinse în medicină. Printre cele mai prețioase substanțe pe care le conține acmella se numără alcaloizi, tanini, uleiuri esențiale, rășini, fitosteroli sau flavonoide. Ca urmare, planta este folosită în medicina naturistă pentru a trata o serie întreagă de afecțiuni, în special pe direcția acțiunii sale analgezice. De asemenea, acmella stimulează sistemul imunitar, întărind rezistența organismului în fața infecțiilor, și producerea de leucocite și interferoni, proteine care previn expansiunea virusurilor. Se poate administra sub formă de extract apos, 10-60 de picături într-un pahar cu apă, de două-trei ori pe zi, la indicația specialistului.
Combate suferința provocată de cistită
Potrivit experților, acmella poate fi utilizată ca remediu intern împotriva simptomelor alergice și a celor generate de răceală și gripă. Acest efect se datorează capacității plantei de a scădea inflamarea glandelor, precum și de a calma durerile cronice provocate de reumatism sau suferințele generate de cistite, uretrite ori prostatite. De pildă, pentru tratarea afecțiunilor tractului urinar, experții recomandă consumul a minimum doi litri de ceai de acmella zilnic. Infuzia se prepară din o lingură cu plantă pusă într-o cană cu apă fiartă. Se lasă vasul acoperit timp de 25 de minute. În același timp, grație compușilor benefici pe care îi conține, acmella este recomandată pentru a combate balonarea și dezechilibrele digestive, precum și împotriva stărilor de greață, datorită efectului de stimulare a glandelor salivare, notează herbal-supplement-resource.com.
Se poate utiliza şi sub formă de extract, ca apă de gură
Acmella are și numeroase întrebuințări externe. Astfel, potrivit literaturii de specialitate, planta se utilizează, sub formă de extract, ca apă de gură împotriva inflamațiilor gingivale. De asemenea, florile zdrobite au efecte analgezice locale, fiind utilizate în numeroase colțuri ale lumii pentru a accelera vindecarea unor leziuni superficiale, cum sunt iritațiile pielii, rănile, durerile musculare sau mușcăturile de insecte. În Sri Lanka, de pildă, frunzele plantei se lasă la macerat în ulei de susan și cu acest lichid se tratează naturist arsurile minore. Pe direcția gastronomică, proprietățile plantei sunt valorificate prin tocarea frunzelor de acmella în salate sau utilizarea acesteia în diverse preparate gătite, cum sunt supele. De regulă, acmella se combină cu chili și usturoi, fiind considerată o delicatesă care adaugă o savoare deosebită mâncărurilor.