de Ştefania Băcanu şi Carmen Bădulescu
Boala ulceroasă afectează 10%-15% din populaţia planetei, existând dovezi ştiinţifice că această maladie este provocată, pe lângă predispoziţia familială, de infectarea cu Helicobacter Pylori, o bacterie sub formă de spirală care supravieţuieşte în sucul gastric. Pe lângă tratamentul clasic, o soluţie terapeutică, susține medicul de familie Carmen Badea (medalion), specialist în fitoterapie, constă în folosirea plantelor medicinale.
„Endoscopia, completată de examenul histopatologic al mucoasei, pune clar diagnosticul”
- Când și de ce apare boala ulceroasă?
- Ulcerele apar când există o inflamație cronică la nivelul mucoasei gastrice și duodenale, fiind favorizate de excesul de acid și de enzime digestive. Printre factorii favorizanți se numără vârsta înaintată, dar şi infecția cu bacteria H. Pylori, consumul excesiv de analgezice, antiinflamatoare, fumatul. De altfel, statisticile spun că 95% dintre ulcerele duodenale şi 70% dintre cele gastrice apar pe fondul unei gastrite cronice cu H. Pylori. Cel mai important simptom este durerea, localizată în etajul abdominal superior, care poate fi surdă sau are caracter de arsură, cu senzație de disconfort sau de stomac gol, de foame. Uneori, când orificiul numit pilor este obturat, pot apărea balonări, senzație de vomă și chiar vărsături.
- Care sunt principalele complicații ale bolii?
- Ulcerul poate distruge peretele muscular al stomacului, pătrunzând în ficat sau în pancreas, dar poate perfora în cavitatea abdominală, ducând la apariția peritonitei. Hemoragia este o complicație frecventă și poate apărea chiar în absența durerii. Este obiectivată de apariția vărsăturilor cu aspect de zaț de cafea (hematemeza) și de scaunele negre și lucioase ca păcura (melena). Dacă sângele care se pierde este în cantitate mică, dar sângerarea durează de mai mult timp, apare anemia, care poate îmbrăca manifestări severe. O altă complicație este obstrucția orificiului piloric, care pune pacientul în imposibilitatea de a se hrăni, din cauza vărsăturilor persistente si se poate ajunge la deschidratare și la afectarea echilibrului electrolitic. Trebuie urmărită evoluția, pentru că, uneori, în spatele unei ulcerații gastrice se poate ascunde un cancer. De aceea, endoscopia completată de examenul histopatologic al mucoasei este investigația care definitivează diagnosticul și, în funcție de el, se stabileşte tratamentul, care cuprinde medicamente antisecretorii şi medicamente cu efect protector pe mucoasă.
„Infuzia de salcâm are efecte antiseptice şi hemostatice”
- Ce recomandări aveţi din farmacia verde?
- Folosite sub formă de infuzie (două linguriţe cu flori uscate la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15-20 de minute), gălbenelele au efecte emoliente şi cicatrizante. Preparatul se consumă înainte de me- sele principale prin înghiţituri rare. De asemenea, pătlagina are acţiune cicatrizantă, emolientă şi bacteriostatică. Se toarnă o cană cu apă clocotită peste două linguri cu frunze proaspete sau uscate, se lasă vasul acoperit timp de 15-20 de minute, apoi se strecoară. Se ia o lingură la două-trei ore. O altă variantă este administrarea a unei jumătăţi de linguriţă cu pulbere de frunze, de două-trei ori pe zi. Efecte antiinflamatoare și cicatrizante, datorită conținutului ridicat în alantoină, mucilagii şi taninuri, acţionând în vindecarea completă a perforaţiilor şi refacerea rapidă a mucoasei gastrice o are tătăneasa. Se folosește decoctul din rădăcini uscate şi mărunţite, din care se consumă două-trei căni pe zi, înainte de mese. Efecte antiseptice și hemostatice, datorită conținutului ridicat de taninuri, are salcâmul. Se utilizează infuzie din floare, o lingură la o cană cu 250 ml apă. Se consumă două-trei căni pe zi.
„Ceaiul de tei diminuează spasmele musculaturii stomacului”
- Mai sunt şi alte plante care ajută în bolile stomacului?
- Pentru diminuarea spasmelor musculaturii netede din pereții stomacului, consumați două-trei căni pe zi cu infuzie din flori de tei. Pentru a regla digestia, dar și a elimina fermentațiile și focarele putrede, este excepțională infuzia din busuioc înflorit, din care se consumă trei ceaiuri neîndulcite pe zi. La rândul său, menta are efecte benefice în vindecarea ulcerului, accelerarea tranzitului intestinal și stimularea poftei de mâncare. Se consumă în acest sens două-trei căni pe zi cu infuzie de mentă. Pentru scăderea acidității gastrice este bună infuzia de zmeură. Se toarnă o cană cu apă clocotită peste una-două linguriţe cu frunze uscate. Se lasă vasul acoperit timp de 10-15 minute şi se strecoară. Se beau două căni pe zi, între mese. Potrivit tendințelor actuale care pun pe primul plan dovezile, există studii clinice care dovedesc faptul că rășina arborelui numit mastic, un agent antibacterian, reușește să elimine bacteria Helicobacter Pylori din tubul digestiv. În acest sens, se folosește uleiul esențial extras din rășină.
- Există o dietă specială pentru bolnavul de ulcer?
- Persoanelor care suferă de ulcer gastric sau duodenal le sunt interzise prăjelile, grăsimile, mezelurile, legumele crude, usturoiul şi ceapa, sosurile, maioneza, condimentele iuţi şi acre, cafeaua, ceaiul negru, ciorbele acrite cu borş sau salatele cu oţet. Se va evita consumul în exces de băuturi alcoolice şi carbogazoase, alimentele care stimulează excesiv secreția biliară, dar şi dulciurile concentrate. Adoptați un program regulat de mese, fără să mâncați nimic între mese și astfel veți beneficia de producția ritmică de acid. Alimentele se vor consuma preparate termic fie fierte, fie coapte la cuptor. Se vor evita produsele lactate, în special laptele dulce şi brânza de vaci, dar sunt permise iaurtul, chefirul şi sana. Şi foarte important, se va urma un regim hiposodat, pentru că excesul de sare din alimentaţie favorizează creşterea producţiei de suc gastric.
„Beţi suc de varză albă crudă şi suc de morcovi!“
- Ce tipuri de sucuri se pot consuma pentru accelerarea vindecării?
- Se recomandă sucul de varză albă crudă, cu un conţinut bogat de vitamina U (factor antiulceros) şi vitamina K (are acţiune antihemoragică), care ajută la vindecarea eroziunilor mucoasei gastrice sau duodenale. Se administrează zilnic 100 ml înainte de fiecare masă, apoi nu se mai consumă nimic timp de o jumătate de oră. De asemenea, este foarte util şi consumul de suc proaspăt de cartofi (100 ml), suc de aloe (30-40 ml) şi suc de morcovi (50 ml), înainte de fiecare masă, la alegere. Un bun emolient al mucoasei gastrice este sucul de orz verde, care se poate consuma în cantitate de 50 ml de trei ori pe zi. Sucurile nu se păstrează în frigider, ci se consumă imediat după prepare, pentru că principiile active pe care le conţin se deteriorează foarte repede.