de Sorin Dumitrescu şi Alexandru Filcu
Mușețelul este supranumit de călugări „floarea Raiului”, datorită faptului că această floare umilă de vară poate tămădui numeroase boli. În limbaj popular mai este cunoscut sub numele de „romaniță” sau „mătricea”. Mușețelul se poate recolta începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, imediat după ce florile s-au desfăcut.
Recomandat în agitație nervoasă
Florile de mușețel conțin ulei volatil, acid salicilic, apigenină, acid clorogenic, vitamina C, vitamina B1, minerale, matricină, rezină și alte substanțe cu principii active. Au diverse proprietăţi farmacologice: antispastice gastrice și intestinale, stomahice, carminative, antidiareice, sedative, sudorifice, anestezice, antiinflamatoare, antiseptice, bactericide, cicatrizante, emoliente, tonice capilare, decongestive ano-rectale. Utilizarea mușețelului într-o gamă variată de boli i-a adus pe bună dreptate denumirea de „leac universal”: digestie dificilă, inflamații ale mucoaselor, gastrite, ulcere gastrice și dudodenale, enterocolite, colici intestinale, dureri abdominale, diaree, gaze intestinale, infecții renale, afecțiuni respiratorii, gripă, febră, astm bronșic la copii, migrene, cefalee, spasme, crampe, boli ale ficatului, inflamații dentare, insomnie, agitație nervoasă, efecte secundare provocate de iradieri, dismenoree, vânătăi, escare, arsuri, eczeme, spasme musculare, sciatică, nevralgii, gută, artrită, mameloane crăpate, hemoroizi, mastită.
Infuzia vă scapă de viermii intestinali
Însă un aport deosebit îl are muşeţelul în inhibarea tumorilor maligne, în special în cele ale pielii, ovarelor, sânilor şi prostatei. Extractele din mușețel reduc semnificativ viabilitatea celulară în celulele canceroase umane. Planta induce apoptoza (moartea programată a celulelor) în celulele maligne, nu însă și în celulele normale. Studiile sugerează că mușețelul are un potențial anticancerigen important, fiind totodată o plantă sigură. Proprietățile antitumorale sunt atribuite conținutului de apigenină. Ceaiul de muşeţel luptă şi cu viermii intestinali. Se prepară un ceai din 6 g flori și o cană cu apă clocotită. După zece minute se strecoară. Se administrează o cană cu ceai dimineața, pe nemâncate, apoi în cursul zilei câte o cană cu ceai cu 30 de minute înainte de masă timp de 21 de zile. Contra colicilor se poate asocia cu fenicul și cu anason. Se consumă o cană cu ceai de muşeţel pe zi timp de cel puţin trei săptămâni, chiar o lună.
Vinul, bun în inapetență și oboseală
Dacă aveţi probleme de inapetență și de oboseală, puteți încerca vinul de mușețel. Puneți 30 g flori într-o sticlă de 1 litru de vin natural (alb sau roșu). Se lasă 30 de zile la macerat, apoi se filtrează. Se administrează câte jumătate de pahar cu vin de mușețel înainte de masă pe o perioadă lungă, minimum trei luni.
Uleiul, folosit în reumatism
Cei care suferă de dureri reumatice pot prepara ulei de mușețel. Se pun 100 g flori la încălzit într-un litru de ulei de măsline sau de susan pe bain-marie. Se lasă două ore pe foc, apoi se strecoară. Cu uleiul de mușețel se ung și se masează zonele afectate de dureri. Este bun și pentru arsuri.
Contraindicaţii
Nu toate persoanele pot consuma muşeţel. Cele care au alergie la această plantă, la gălbenele sau la margarete nu trebuie să o facă! De asemenea, dacă luaţi medicamente care subţiază sângele, chiar şi banala aspirină, nu trebuie să utilizaţi muşeţel, pentru că şi planta are o substanţă, cumarina, care subţiază sângele şi astfel apare riscul unor sângerări interne. Un alt compus al plantei, chamazurena, împiedică vindecarea micozelor, dacă utilizaţi muşeţel în peri- oada de tratament a micozei.