Cafeaua, una dintre cele mai cunoscute plante din lume, este apreciată atât pentru frumoasa ei aromă, cât şi pentru gustul deosebit al boabelor măcinate din care se prepară licoarea pe care o găsim în localuri sau ne-o facem acasă în fiecare dimineaţă. Istoria acestei licori este una la fel de bogată ca şi varietatea ei. În Occident, cafea se bea doar de trei secole, însă în Orientul Mijlociu acest obicei datează de mai bine de... un mileniu.
Aroma ce alungă somnul
O ceaşcă de cafea proaspăt măcinată este foarte utilă pentru trezirea de dimineaţă, dar nu pentru lichidul în sine, ci pentru aroma sa. Cercetătorii japonezi cred că aroma boabelor proaspăt măcinate şi nu băutura în sine alungă somnul şi oboseala din creier. Substanţele chimice extrase din cafea şi răspândite în aer pot constitui o metodă de a revigora persoanele obosite. Cercetătorii japonezi au ţinut 16 cobai treji timp de 24 de ore, după care i-au expus la aroma boabelor de cafea. Au descoperit apoi, în urma analizelor efectuate pe creierul acestora, că mirosul cafelei a impulsionat activitatea unor gene-cheie ce promovează supravieţuirea celulelor în organism şi reduc anxietatea. Profesorul Yoshinori Masuo, coordonator al studiului, a spus că aroma cafelei este suficientă pentru a elimina o parte din stresul provocat de lipsa de somn şi de oboseală.
Stimulează producţia de globule albe
Se pare că mucegaiurile ce se găsesc în bobul de cafea au efecte anticancerigene. Aflatoxinele produse de aceste mucegaiuri influenţează direct sau indirect viteza de reacţie imunitară a organismului: modificarea PH-ului din sânge conduce la anumite reacţii reflexe ale sistemului neuroendocrin. Aceasta înseamnă o mai rapidă acţiune a hormonilor ce controlează volumul şi calitatea producţiei de globule albe din ganglionii limfatici, splină şi amigdale. O creştere a activităţii acestor glande implică automat eliminarea mai eficientă a oricărei celule toxice străine, între care şi cele canceroase. Studiile efectuate arată că alfatoxinele menţionate scad cu 30%-40% incidenţa apariţiei cancerelor.
Băutura mistică
Pentru prima dată se scrie despre cafea în secolul al IX-lea, deşi cu mult timp înainte de aceasta arabii inventaseră mai multe legende despre o băutură misterioasă şi amară, cu puteri miraculoase. Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Mării Roşii din Africa. Cafeaua era considerată la început un aliment şi nu o băutură. Triburile din estul Africii măcinau boabele crude de cafea şi prin amestecarea cu grăsime animală obţineau o pastă pe care o modelau sub formă de bile.
Acestea erau consumate de războinicii tribului, pentru a avea mai multă energie în timpul luptelor. După anul 1000, Avicenna (om de ştiinţă iranian) prescria şi administra cafeaua în diferite tratamente. Etiopienii obţineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate. În mod natural, cafeaua creştea şi în Peninsula Arabiei, iar din secolul al XI-lea, cafeaua a fost preparată aşa cum ştim în zilele noastre. Ceea ce cunoaştem astăzi despre cafea, afectele ei stimulative, în vechime a fost motiv de pietate aproape religioasă. Cafeaua a câştigat o reputaţie de băutură mistică, misterul ei fiind dezvăluit abia târziu.
Puteri miraculoase
O legendă referitoare la cafea, din jurul anului 1400, povesteşte despre un păzitor de capre yemenit, numit Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastâmpărate după ce mâncau fructele roşii ce creşteau în tufişuri. Khaldi a dus fructele la o mănăstire din apropiere, iar stareţul a fiert fructele în apă, obţinând un lichid amar şi aromat, ce alunga oboseala şi somnolenţa. Adică a preparat cafea. O altă legendă spune că un derviş musulman a fost condamnat de duşmanii lui să rătăcească prin deşert şi să moară de foame. Tânărul exilat a auzit o voce care îl îndemna să mănânce din fructele unui arbore de cafea din apropiere. Făcând aşa cum fusese sfătuit, dervişul a supravieţuit şi a interpretat aceasta ca un semn divin. Când s-a întors la ai săi s-a răspândit vestea despre puterile miraculoase ale cafelei.
Anda Postolache
Brazilia, cea mai mare producătoare din lume Asemănările fonetice ale cuvintelor „cafea”, „caffe”, „caffé” şi „kaffee” i-au determinat pe oameni să creadă că numele provine de la Kaffa, provincia etiopiană unde cafeaua îşi are obârşia. O altă ipoteză însă a sugerat că acest cuvânt vine din arăbescul „quahwek”, care înseamnă „stimulant”. Din Kaffa s-a răspândit în Yemen, apoi în Arabia şi Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid în toate aceste ţări, iar servitul şi băutul cafelei au devenit un ritual zilnic foarte îndrăgit. Către sfârşitul secolul al XIV-lea, societăţile ce practicau comerţul au lansat-o şi în Europa, făcând din vânzarea cafelei un succes al afecerilor lor. Cafeaua a ajuns în India în urma traficului pe care l-au făcut pelerinii musulmani care s-au dus la Mecca.
În Europa, cafeaua a intrat prin Portul Veneţia, unde aveau loc schimburile comerciale cu arabii. Pe la mijlocul secolului al XVII-lea, olandezii dominau comerţul naval şi au introdus cultivarea la scară mare a cafelei în coloniile din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali. Cafeaua a ajuns în America Latină abia câteva decenii mai târziu, când francezii au adus-o în Martinica. La jumătatea secolului al XIX-lea, culturile de cafea din Asia au fost distruse de o boală rară ce s-a răspândit pe plantaţiile de acolo. În acest fel, Brazilia a devenit cea mai mare producătoare de cafea.
