de Claudia Stan

Ştevia creaţă sau Rumex crispus este o plantă folosită în scop medicinal şi poate fi găsită oriunde în Europa, în zonele de dealuri şi de câmpii. Recoltarea plantei în scop medicinal se face doar în lunile august şi septembrie, când se lasă la uscat, pentru a-şi conserva proprietăţile. După ce scoateţi rădăcina plantei, tăiaţi-o pe lungime şi puneţi-o la uscat într-o cameră aerisită!

Înlătură flatulenţa
Constipaţiile severe aduc numeroase neplăceri şi stări de disconfort persoanelor care se confruntă cu această tulburare digestivă. Ştevia creaţă este un remediu bun, folosit de străbunii noştri, pentru bolile de stomac. Infuzia din plantă (două linguriţe cu rădăcină uscată, trecută prin râşniţă, la o cană cu apă fierbinte), îndulcită cu miere de albine, acţionează ca un emolient  asupra intestinelor, uşurând tranzitul intestinal. Pentru mai multă eficienţă, puteţi adăuga în infuzie păpădie, brusture şi turiţă! Ştevia mai stimulează şi digestia şi este un tonic general excelent pentru întreg organismul. Tot banala plantă înlătură senzaţia de balonare, dar şi durerile de stomac. În plus, ajută la eliminare secreţiilor biliare, fiind de folos în tratarea icterului şi vă scapă de... hemoroizi. Se recomandă consumul a cel puţin trei căni cu infuzie, zilnic, înainte de masă.

Dezinfectant în afecţiuni cutanate
Cu atâtea recomandări pentru sănătatea internă a fiecăruia dintre noi, nu se putea ca ştevia să nu fie de folos şi la suprafaţă. Astfel, afecţiunile cutanate pot fi ameliorate şi chiar vindecate, fiind un dezinfectant de top pentru acnee, herpes şi psoriazis. Se prepară un decoct din două linguriţe cu rădăcină uscată şi 300 ml de apă (se fierb zece minute). Se beau două căni pe zi, dar se utilizează şi pentru băi locale. Spălaţi-vă locurile afectate cu decoctul, iar după o oră clătiţi şi mai faceţi un duş normal. De asemenea, acest preparat se administrează şi bolnavilor de tuberculoză, ca un tratament alternativ, naturist.