de Simona Soare Ghișea şi Gabriela Comşa
Utilizat încă din Antichitate, scaiul-vânăt este recunoscut în medicina naturistă în special datorită proprietăților sale antitusive, emoliente și expectorante. Planta, cunoscută popular și sub numele de spinul-vântului, are un puternic efect antiseptic și antiinflamator, susținând buna funcționare a căilor respiratorii, fiind eficientă chiar și în caz de tuse convulsivă.
Contribuie la expectorarea secrețiilor bronșice
Acțiunea benefică a acestei plante asupra sănătăţii a fost confirmată şi de studiile de farmacologie realizate în ultimii ani. Pentru uz terapeutic, sunt colectate părțile aeriene ale plantei, în timpul înfloririi, în perioada iulie-septembrie. Bronșita, una dintre afecțiunile ce apar cu predilecție în sezonul rece, poate fi tratată cu ajutorul acestei plante medicinale. Astfel, consumat sub formă de ceai chiar de la începutul primelor semne de răceală, scaiul-vânăt contribuie la fluidificarea secrețiilor bronșice și la eliminarea acestora. Planta medicinală acţionează şi asupra centrului tusei, înlăturând spasmele bronşice. Decoctul se prepară din două lingurițe cu plantă la o cană cu apă. Se beau una sau două căni pe zi, în mai multe reprize, în timpul crizelor de tuse. Pentru prepararea infuziei, se toarnă 250 ml apă clocotită peste o linguriță cu plantă. Vasul se acoperă și se lasă în repaus 10-15 minute, după care infuzia se strecoară. Se consumă maximum trei căni cu ceai pe zi, înaintea meselor principale.
E cauzată de bacteria Bordetella pertussis
Scaiul-vânăt este un veritabil adjuvant şi în tusea convulsivă, o boală respiratorie foarte contagioasă cauzată de bacteria Bordetella pertussis, care elimină toxine ce distrug cilii, acele extensii ale celulelor de la nivelul bronhiilor, și determină inflamarea căilor respiratorii. În ameliorarea tusei convulsive și a disconfortului respirator, scaiul-vânăt poate fi combinat cu mai multe plante, precum cimbrișorul, mugurii de pin, frunzele de pătlagină. Planta se găseşte ca remediu naturist şi sub formă de tinctură sau sirop de tuse. În cazul administrării de tinctură, se diluează câte o linguriță cu preparat în 50 ml apă sau ceai și se consumă de trei ori pe zi, înainte de masă. Durata unei cure obișnuite este de minimum 30 de zile.
Ajută în retenţia urinară
Experții în medicină naturistă recomandă scaiul-vânăt și în cazul persoanelor care se confruntă cu retenție urinară. Acesta este bogat în saponine și flavone care sunt responsabile de efectul diuretic al infuziei din această plantă, contribuind la eliminarea excesului de apă din organism. Scaiul-vânăt ajută la detoxifierea organismului, mărind cantitatea de urină eliminată. Specialiștii recomandă consumul a trei căni cu ceai zilnic, pentru cel puțin o lună. În dureri de dinți și în parodontoză, decoctul călduț se ține în gură timp de cinci minute, după care se elimină. Procedura se repetă de patru ori pe zi. Strămoșii noștri daci foloseau decoctul la băi împotriva artritei, a dermatozei și a reumatismului. De asemenea, cu acesta se îmbăiau copiii firavi, pentru a-i fortifia. Datorită acțiunii bacteriene, decoctul de scai-vânăt luptă cu eczemele. Acesta se prepară din două linguri cu plantă mărunțită la o cană cu apă. După ce apa începe să clocotească, se adaugă planta și se lasă să fiarbă la foc mic pentru cinci minute. Compresele cu decoct concentrat se aplică pe zona cu eczeme, zilnic, pentru cel puțin 20 de minute.