de Simona Soare Ghișea şi Daniel Şuta

Considerat în medicina populară un remediu valoros pentru bube și tăieturi, bubericul este întâlnit mai ales în pădurile de foioase, pe pajiști, atât la câmpie, cât și în regiunile montane. Acesta are puternice proprietăți astringente, antifebrile, antihelmintice și cicatrizante. Planta este cunoscută sub denumirea populară de brânca porcului și poate fi utilizată extern sub formă de alifie, fiind recomandată în tratarea hemoroizilor.

De ajutor în angina difterică

Remediile fitoterapeutice pe bază de buberic se administrează intern în mai multe afecțiuni, precum adenitele și parazitozele. Planta este bogată în substanțe amare, alcaloizi, zaharoză, săruri minerale și acizi fenolici. Infuzia de buberic este eficientă și în angina difterică, o afecțiune contagioasă, care se caracterizează prin formarea unor membrane false pe amigdale și pe faringe, putând duce chiar la sufocare. De asemenea, este benefică în tratarea amigdalitei. Pentru aceasta, se face gargară, de mai multe ori pe zi, inclusiv seara, la culcare. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă cu frunze mărunţite, care se adaugă la 100 ml apă clocotită. Se acoperă pentru zece minute, după care se strecoară. Fitoterapeuții recomandă să se consume trei ceșcuțe cu ceai, pe parcursul unei zile, cu înghiţituri mici. Un alt remediu valoros este tinctura de buberic. Aceasta se prepară dintr-o parte de plantă mărunțită sau rădăcină și cinci părți egale de alcool alimentar de 70 de grade. Amestecul se lasă 15 zile la macerat și apoi se strecoară. Se vor lua 5-10 picături, de cel mult trei ori pe zi. Extern, se poate aplica pe răni, în diferite diluţii.

Calmează urticaria

Bubericul are efect astringent, hemolizant și antiinflamator. Pentru tratarea hemoroizilor, se prepară o cremă ce va conține pulbere de plantă în amestec cu unt proaspăt, în cantități egale, câte o linguriță din fiecare. Remediul se va amesteca până la omogenizare și se va aplica local, în strat subţire, de două ori pe zi. Alifia se poate folosi și în cazul rănilor. În medicina populară, decoctul de buberic se utiliza în tratarea erupțiilor cutanate. În urticarie, se recomandă să se bea două ceșcuțe cu infuzie pe zi și să se tamponeze zona afectată cu decoct. Acesta se realizează din două linguri cu plantă mărunţită, la 500 ml de apă clocotită. Decoctul se acoperă pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se administrează extern sub formă de comprese sau de cataplasme, care se schimbă în funcţie de toleranţă, la 12 sau 24 de ore.

Evitați supradozajul, deoarece această plantă conține saponine, care au o puternică acțiune în subțierea sângelui, putând duce la probleme grave de sănătate

Bun pentru abcese sau adenoame

În trecut, cu tulpinile florifere de buberic se făceau băi împotriva reumatismului și a durerilor de picioare. În tratarea abceselor sau adenoamelor cu diferite localizări, este utilizat extern un preparat realizat din două linguriţe cu plantă mărunţită, ce se pun în 250 ml apă, la care se adaugă mălai, până se obține o mămăligă mai tare. Remediul pe bază de buberic și făină de mălai se aplică pe piele cât mai cald, dar să nu producă arsuri. Acesta se administrează de două ori pe zi, fiind bun și la calmarea durerii reumatismale sau de altă natură. Bubericul are un puternic miros neplăcut. Se recomandă precauție în recoltarea rizomului plantei, folosit în medicina populară pe post de vermifug, întrucât conține substanțe toxice. După recoltare, este obligatoriu să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun. Produsele naturiste pe bază de buberic sunt contraindicate femeilor gravide, celor care alăptează, diabeticilor și bolnavilor de tahicardie ventriculară.