de Carmen Ciripoiu şi Florica Pintea
Este recunoscut în folclorul românesc drept plantă de leac dar și magică. Specialiștii spun despre soc că poate concura oricând cu cele mai puternice medicamente antivirale, pentru că este de un real ajutor la vindecarea multor boli degenerative, combate tumorile benigne și prelungește tinerețea biologică. Despre incredibilele beneficii ale socului, aflați în rândurile următoare.
Tinctura crește în forţă imunitatea corpului
În cazul în care aveți imunitatea scăzută, sucul proaspăt de soc este un remediu excelent. Acesta se obține prin zdrobirea boabelor de soc cu ajutorul mixeru- lui, sau manual, folosind o lingură de lemn. Pasta rezultată după zdrobire se filtrează printr-un tifon pus în două, iar sucul se depozitează într-o sticlă și se pune la rece. Atenție! Termenul de valabilitate este de maximum 48 de ore. Se administrează trei-patru linguri pe zi, pe stomacul gol. Remediul este bun și împotriva constipației și pentru colitele de putrefacție. Și tot pentru o imunitate de fier vă este de folos tinctura de soc. Aceasta se obține amestecând 300 ml suc proaspăt de fructe cu aceeași cantitate de alcool de 90 de grade. Depozitați într-o sticlă închisă la culoare. Se recomandă una-patru linguri pe zi. Licoarea este excepțională și ca detoxifiant în bolile cronice. În cazul persoanelor obeze, în prima zi se administrează o linguriță cu tinctură de soc, la ora 18:00. A doua zi se ia aceeași cantitate, la aceeași oră și se continuă progresiv până în ziua a șaptea, când se consumă șapte lingurițe cu tinctură de soc. Doza se menține 30 de zile. Dacă în această perioadă vă confruntați cu diaree, se recomandă sublingual două lingurițe cu pulbere de stejar. Dacă diareea persistă, întrerupeți tratamentul.
Siropul, vitaminizant și remineralizant
În cazul avitaminozelor este foarte bună pulberea de soc, obținută măcinând cât mai fin boabele uscate, folosind râșnița de cafea. Se recomandă trei-patru linguri cu pulbere pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul este util și celor care suferă de diaree, pentru că fructele uscate au efect opus celor proaspete. Unul dintre cele mai bune laxative naturale, dar și vitaminizant și remineralizant este siropul de soc. Amestecați 700 ml suc proaspăt din fructe de soc cu aceeași cantitate de zahăr brun și coaja rasă de la două lămâi. Compoziția se lasă să fiarbă câteva minute și se toarnă fierbinte într-o sticlă ce va fi închisă ermetic. Se consumă patru lingurițe pe zi. În timpul epidemiilor de gripă, dar și pentru răceală este foarte bună pulberea de soc, întrucât amplifică răspunsul sistemului imunitar la agresiunea virușilor. Se recomandă trei-cinci grame pe zi. Specialiștii spun că este indicat ca tratamentul să fie început imediat ce simptomele au debutat. Dacă aveți febră, consumați infuzie fierbinte de soc, o jumătate de cană, de două, trei ori pe zi. Modul de preparare este următorul: opăriți o linguriță cu plantă uscată și mărunțită cu 300 ml apă clocotită. Se lasă la infuzat cinci-șapte minute și se filtrează. Pentru început se va menține temperatura ridicată a corpului, apoi veți transpira și febra va începe să scadă.
Oprește creșterea herpesului!
Tot socul este prietenul cel mai bun al persoanelor care au herpes. Încă de la primele erupții herpetice, administrați o linguriță cu tinctură de soc, diluată într-o jumătate de pahar cu apă, în trei-patru doze. Tratamentul se face timp de șapte zile. Ca adjuvant în infecția cu HIV, se consumă două-patru linguri cu tinctură de soc pe stomacul gol. Se fac cure de 45 de zile. După o săptămână de pauză, tratamentul se poate relua. Pentru a vă îmbunătăți vederea nocturnă, dar și ca adjuvant în bolile oculare, administrați pe stomacul gol, zilnic, trei lingurițe cu pulbere de fructe uscate. Tratamentul durează patru săptămâni. Două linguri cu tinctură de soc pe zi sunt recomandate și ca adjuvant în tratarea tumorilor maligne și benigne. În acest sens, cura durează 30 de zile și are efecte cu adevărat surprinzătoare, activând sistemul imunitar. Cu totul excepțional este socul și pentru persoanele care suferă de psoriazis, alergie cutanată, sclerodermie sau alte boli de piele, rezistente la alte tratamente. În acest sens, se administrează zilnic două lingurițe cu suc sau trei lingurițe cu tinctură de soc. Cura minimă este de patru săptămâni.
Preîntâmpină neplăcutele infecții urinare
Potrivit unui studiu făcut în Serbia, florile de soc ajută la revenirea activității nervoase la normal. Se utilizează pulberea de flori de soc, din care se administrează o linguriță, de trei ori pe zi. Cura durează 45 de zile. Se poate relua doar după trei săptămâni de pauză. Tot socul este cel care contribuie la scăderea valorii colesterolului. În acest caz, se recomandă două-trei căni cu infuzie combinată, în cure de patru săptămâni. Modul de preparare este următorul: se spun trei-patru lingurițe cu flori de soc mărunțite la macerat, în jumătate de litru de apă. Se păstrează zece ore, apoi se filtrează. Preparatul se lasă deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe din nou în altă jumătate de litru de apă, timp de cinci minute. Se lasă la răcit și se filtrează. În final, se combină cele două poțiuni și se obține un litru de preparat. Pentru prevenirea infecțiilor urinare, se face o cură de două săptămâni cu infuzie combinată de flori de soc. Cel mai indicat ar fi ca tratamentul să fie făcut la trecerea dintre sezonul rece la cel cald și invers.
Nu se recomandă persoanelor cu colită de fermentaţie
Atenție! Pentru că are un puternic efect laxativ și purgativ, tinctura de soc e indicat să fie administrată sub directa supraveghere a specialistului. Sub nicio formă nu trebuie accelerat prea mult tranzitul intestinal. De aceea, pentru ca acesta să fie ținut sub control, e util să luați zilnic și o linguriță cu pulbere de crețișoară. Tinctura și sucul de soc sunt contraindicate persoanelor cu diaree acută, cronică și în cazul colitei de fermentație. De asemenea, persoanele cu colon sensibil care fac o cură cu soc trebuie să administreze în același timp semințe de fenicul, chimen, busuioc sau mentă, condimente cu rol antiinflamator intestinal. Specialiștii trag un semnal de alarmă și în ceea ce privește toxicitatea plantei. Dacă este ingerată în cantități mari, aceasta poate da reacții neplăcute, precum vomă, arsuri la stomac, dificultăți în respirație sau inflamarea gâtului.