de Călin Popa şi Daniel Şuta
Nicotiana benthamiana, plantă care conține nicotină și crește în Australia, stă la baza unui nou vaccin anti-COVID-19, despre care un studiu de dată recentă arată că sporește imunitatea de zece ori și poate combate lipsa globală de seruri de imunizare.
Excelent tolerat în studiile clinice
Folosită ca stimulent de indigeni, varietatea de tutun din care a fost realizat în premieră un vaccin anti-COVID-19 cu calități unice, oferă noului ser capacitatea de a produce o particulă asemănătoare virusului, care imită proteina potențial letală ce se prinde de celule, dar care este ușor de recunoscut pentru sistemul imunitar. Potrivit experților de la compania biofarmaceutică Medicago, din Quebec, Canada, care au realizat serul, studiile clinice au fost deja lansate în toată lumea, grație rezultatelor inițiale deosebit de promițătoare. „Vaccinul derivat din această plantă a fost bine tolerat și a provocat un excelent răspuns imun”, explică specialistul Brian Ward.
Învață organismul să lupte cu infecția specifică
Primii 180 de participanți la studiu, canadieni cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, au primit două doze din noul vaccin, numit CoVLP, la trei săptămâni distanță. După șase săptămâni, s-a înregistrat un număr de anticorpi neutralizanți de până la zece ori mai mare decât cel observat la recuperarea pacienților cu COVID-19. Vaccinul a funcționat cel mai bine atunci când a fost combinat cu un cocteil de medicamente obișnuite împotriva gripei. Practic, noul ser nu poate provoca o infecție, dar în schimb învață organismul cum să o combată, generând imuni- tate. „Tehnologia noastră este capabilă să contribuie la soluția colectivă la această urgență de sănătate publică”, consideră Bruce Clark, președinte si CEO al Medicago.
O bacterie, „vehicul” programat!
Tehnologia cercetătorilor canadieni implică proiectarea genetică a unei bacterii speciale, care se infiltrează în plantele cu nicotină, pentru a le transforma în „fabrici” miniaturale de VLP. Secvențe specifice de ADN viral care produc proteinele structurii externe a coronavirusului sunt inserate în genomul bacteriei, care apoi invadează programat planta, pe care o determină să producă particula asemănătoare virusului. Nu mai rămâne decât ca nicotiana benthamiana să fie recoltată și purificată.
De la plămâni artificiali la combaterea crizelor de astm
Tutunul se află, în prezent, în centrul unor intense cercetări științifice menite să-l pună în valoare pentru calitățile terapeutice. De pildă, cu ajutorul imprimării 3D, într-un viitor nu foarte îndepărtat, plămânii artificiali folosiți pentru transplantare la oameni ar putea fi realizați chiar din „inamicul numărul unu” al sănătății pulmonare, frunza de tutun. De asemenea, cercetări de dată recentă au pus în evidență că tutunul indian, utilizat prin tradiție împotriva simptomelor ADHD, are o pronunțată acțiune antioxidantă și poate fi de un real folos în crizele de astm.