de Călin Popa şi Carmen Bădulescu
Una dintre legumele cele mai apreciate pentru gustul deosebit și versatilitatea dovedită în gastronomie, sfecla roșie se află de multă vreme în atenția oamenilor de știință, care i-au atestat, în timp, certele proprietăți terapeutice și numeroasele beneficii pentru starea de sănătate.
Alină durerea cauzată de osteoartrită
Efectele benefice pe care le aduce prezența sfeclei roșii în dietă sunt datorate unei serii de compuși remarcabili. La loc de cinste se află betanina, pigmentul ce conferă culoarea aprinsă acestei rădăcinoase, despre care specialiștii de la Universitatea Kiel, din Germania, susțin că previne oxidarea colesterolului „rău” (LDL), împiedicând, în același timp, deteriorarea ADN. De altfel, aceeași substanță este creditată cu acțiune antiinflamatoare. Potrivit rezultatelor cercetărilor efectuate de experți din Australia, suplimentele cu extract de sfeclă roșie s-au dovedit eficiente în tratarea bolilor generate de acest tip de procese metabolice. Pornind de la această constatare, un studiu derulat în Polonia a evidențiat ameliorarea durerii și disconfortului cauzate de osteoartrită, sfecla roșie îmbunătățind funcțiile articulațiilor voluntarilor participanți la teste.
Scade păcătoasa tensiune arterială
Potrivit observațiilor unor cercetări efectuate de oamenii de știință americani de la Universitatea Texas, nitriții și nitrații ce se găsesc în sfecla roșie ajută la scăderea tensiunii arteriale, întrucât au proprietatea de a relaxa arterele. Ca urmare, prezența legumei în dietă asigură un plus de protecție în fața infarctului sau a altor afecțiuni cardiovasculare. Pe de altă parte, sfecla roșie contribuie și la buna funcționare a mușchiului inimii. În cadrul testelor clinice pe subiecți umani s-a evidențiat faptul că această legumă are un rol semnificativ în reducerea tensiunii arteriale, cu până la 10 mmHG, după doar câteva ore de la consum. De asemenea, amintiții nitrați din sfecla roșie îmbunătățesc performanțele atletice, în special în cazul exercițiilor de intensitate ridicată, care presupun o rezistență crescută. Oamenii de știință din Suedia susțin că aceste substanțe îmbunătățesc eficiența mitocondriei, responsabilă pentru producerea energiei în celule, sporind chiar și cu 25% rezistența fizică în timpul antrenamentelor de intensitate ridicată și, în același timp, întârziind apariția oboselii musculare. În plus, aminoacizii din sfecla roșie dețin un rol important în dezvoltarea și menținerea țesutului muscular.
Susține buna oxigenare a creierului
Prin proprietatea de a îmbunătăți circulația sangvină, sfecla roșie poate fi creditată cu capacitatea de a susține oxigenarea optimă a țesuturilor și organelor. În cazul creierului, acest efect se traduce printr-o capacitate sporită de atenție și memorare și menținerea abilităților cognitive pe termen lung. Sfecla roșie ajută, în mod special, la îmbunătățirea fluxului sangvin către lobul frontal al creierului, zonă asociată cu luarea deciziilor, arată rezultatele unei cercetări recente, derulate în cadrul Universității din Winston-Salem, Carolina de Nord (SUA). De altfel, consumul de sfeclă roșie este creditat de specialiști cu proprietatea de a ajuta la vindecarea depresiei, întrucât betanina din această legumă are efect relaxant asupra sistemului nervos. În plus, un studiu realizat de oamenii de știință din Marea Britanie pe pacienți cu diabet de tip II a demonstrat că în cazul în care se consumă 250 ml suc de sfeclă roșie în fiecare zi, timp de două săptămâni, îmbunătățirea funcțiilor cognitive crește în proporție semnificativă. Sucul proaspăt și aromat de sfeclă roșie, care poate fi cosumat și în combinație cu alte sucuri naturale, se obține prin simpla stoarcere a acestei rădăcinoase într-un storcător de legume.
Protejează de boala inflamatorie a intestinelor
În compoziția sfeclei roșii se găsește o cantitate importantă de fibre. Aceste substanțe străbat tractul digestiv și ajung în colon, acolo unde au rolul de a „hrăni” bacteriile bune. Efectul contribuie la menținerea sănătății sistemului digestiv, prevenind constipația, ulcerul, obezitatea și boala inflamatorie a intestinului. În același timp, pectina din sfecla roșie facilitează o detoxificare naturală a sistemului digestiv. Pe de altă parte, această rădăcinoasă este foarte săracă în calorii, așa că poate fi inclusă în curele de slăbire. Cantitățile moderate de proteine și fibre pe care le conține rădăcinoasa ajută, de asemenea, la reducerea apetitului și prelungirea senzației de sațietate fără să afecteze aportul de substanțe benefice, întrucât sfecla roșie conține vitamine și minerale dintre cele mai importante. De pildă, prin vitamina A, această legumă crește producția de anticorpi și stimulează globulele albe, care combat infecțiile. În plus, fierul este esențial pentru stimularea proceselor de apărare ale organismului.
Încetineşte îmbătrânirea retinei
Datorită pigmenților pe care îi conține, precum și a antioxidanților și carotenoizilor - luteină și zeaxantină - sfecla roșie are un impact pozitiv asupra vederii. Un consum constant al acestei rădăcinoase previne și încetinește îmbătrânirea retinei, scăzând riscul de apariție a degenerescenței maculare. Totodată, manganul din sfecla roșie ajută la apărarea ficatului de distrofie adipoasă (afecțiune generată de dezechilibrele glucozei) și elimină surplusul de apă. De altfel, sucul acestei rădăcinoase a fost utilizat cu succes și în tratamentul cancerului, întrucât a demonstrat capacitatea de a proteja ficatul afectat de chimioterapie. De asemenea, sfecla roșie are și capacitatea de a susține regenerarea ficatului, inclusiv în cazurile de hepatită. În plus, consumul de sfeclă roșie contribuie la stabilizarea nivelului glicemiei, în cazul diabetului de tip I sau II, iar iodul din componența acestei legume are efect benefic pentru funcționarea glandei tiroide. Un alt beneficiu pe care îl aduce organismului consumul regulat de sfeclă roșie este combaterea infecțiilor și calculilor la nivelul rinichilor, întrucât rădăcinoasa are efect diuretic.
Supă-cremă de sfeclă roşie cu pere şi ghimbir
Ingrediente: 1 ceapă mare, tocată, 2 linguri cu unt, 2 căţei de usturoi, tocaţi, 2 linguri cu ghimbir proaspăt, ras, 2 sfecle medii, curăţate şi tăiate cuburi, 1 cartof, curăţat şi tăiat cuburi, 1 pară, curăţată şi tăiată în sferturi, 4 căni cu supă de pui sau de legume, zeama de la 1 lămâie, sare, piper.
Mod de preparare: într-o oală se căleşte ceapa în unt, la foc mic, timp de cinci minute. Se adaugă sfecla, cartoful, perele, usturoiul şi ghimbirul şi se mai lasă pe foc cinci minute. Se toarnă supa şi sucul de lămâie şi se menține totul pe flacără, la foc mic, timp de 25 de minute. La final, supa se pasează în blender și se condimentează după gust.