de Carmen Ciripoiu şi Flori Pintea
Iarna are farmecul ei, dar, ca în orice sezon, problemele de sănătate pândesc la fiecare pas. Temperaturile scăzute pot duce nu doar la apariția hipotermiei, ci și a degerăturilor. Cum să tratați această afecțiune deloc de neglijat și cum să preîntâmpinați apariția ei, aflați de la fitoterapeutul Mihai Apostol.
„Frecvența este mai mare la persoanele care lucrează în frig și cu obiecte metalice”
- Suntem în plină iarnă și temperaturile foarte scăzute pot aduce cu sine neplăcutele degerături. Care parte a corpului este cea mai afectată?
- Leziunile se produc mai frecvent la picioare, mâini, nas şi urechi și pot fi destul de grave, în funcţie de intensitatea şi durata gerului. Frecvenţa degerăturilor este mai mare la persoanele care lucrează în frig și cu obiecte metalice, dar și la cei care stau mult în picioare, în frig, fără mişcare, precum și la cei care călătoresc mai ales pe munte. Există patru grade de degerături. Cele de gradul I se referă la o formă mai ușoară în care doar celulele de la suprafața pielii îngheață și se instalează, de obicei, pe nas, urechi, obraji, degetele de la mâini și de la picioare. Pielea afectată poate deveni roșie și apar senzații de arsură și furnicături. Dacă expunerea la frig se prelungește, apar degerăturile de gradul II, când pielea devine albă și apare senzația de amorțeală. Dacă aceste două tipuri sunt depistate la timp, se poate restabili starea de sănătate a țesuturilor, fără urmări neplăcute. Degerăturile profunde de gradul III și IV afectează pielea, țesuturile din profunzime, inclusiv mușchii și oasele. Atenție! Degerăturile se pot agrava prin complicaţii, cu reducerea vitezei de circulaţie a sângelui, arterite, mutilări de membre, incapacitate de funcţionare a picioarelor şi a mâinilor.
- Care sunt regulile de prim-ajutor? E adevărată practica folosită chiar și azi, frecarea locurilor degerate cu zăpadă?
- Nu, sub nicio formă, pentru că poate accentua leziunile cutanate, ducând chiar la necrozarea lor. Se scoate victima din mediul respectiv, fără a o expune la temperaturi prea ridicate. Partea degerată trebuie încălzită treptat, fie prin haine sau pături ușor încălzite, fie cu apă călduță. Persoana suferindă nu trebuie să se așeze lângă sobă sau radiator pentru a nu suferi arsuri, întrucât nu sesizează durerea. Dacă pe zona afectată sunt vezicule, nu trebuie să le spargeți. În caz contrar, se poate suprainfecta cu germeni patogeni. Oferiți victimei băuturi calde, dar care să nu conțină alcool. Persoana în cauză trebuie să-și miște degetele afectate imediat ce începe să le resimtă. Cei care au suferit degerături la picioare nu trebuie să meargă, pentru că acest lucru agravează situația. Puneți comprese sterile între degetele de la mâini sau de la picioare pentru a sta dezlipite. E indicat ca părțile afectate să fie ținute ridicate.
„Puneți comprese cu ceai de salvie”
- Care sunt remediile naturale folosite cel mai frecvent atunci când o persoană are o astfel de problemă?
- Pentru degerăturile uşoare se pot utiliza plante, aplicate sub formă de băi locale, comprese sau cataplasme. Atenție! Nu strângeți cu bandaj pentru că veți împiedica circulaţia sângelui. Băile locale se fac de trei ori pe zi. Sunt de folos florile de gălbenele, pentru că ajută la refacerea circulației sângelui, 15-20 g la un litru de apă clocotită. Acțiune astringentă, cicatrizantă dar și dezinfectantă o are scoarţa de stejar. Se fierb 30 g plantă într-un litru de apă timp de câteva minute. Proprietăți antiseptice și cicatrizante au și mugurii de plop negru (25-30 g la un litru de apă). Puteți utiliza cu succes și rădăcini şi frunze de ţelină tăiate mărunt şi fierte 20 de minute în doi litri de apă. Decoctul trebuie să fie la temperatura de 40 de grade. În această poțiune se introduc de trei ori pe zi părţile degerate, cu repetare timp de trei-cinci zile, reîncălzind decoctul. Nu uitați de cataplasmele cu foi de varză murată, hrean ras amestecat cu miere, ridichi rase, cartofi zdrobiţi, ceapă tăiată în felii, frunze proaspete de aloe vera şi un strat de miere. Se poate masa zona afectată cu ulei de măsline, pentru că ajută circulația și reduce sensibilitatea pielii. Se pot pune în uleiul de măsline și petale uscate și pisate de lumânărică. Se amestecă și se formează o pastă cu care se unge atent rana. Se lasă câteva minute sau mai mult dacă nu deranjează, apoi se clătește. Salvia este, de asemenea, eficientă în tratarea degerăturilor. Înmuiați un bandaj steril în ceai de salvie și aplicați cu grijă pe zonele cu probleme.
- Ce poate face o persoană ca să nu se instaleze degerăturile?
- În timpul iernii se va purta o îmbrăcăminte uscată și călduroasă, încălțăminte largă, căptușită cu blană, mănuși groase, ciorapi de lână și bumbac. Nu se recomandă purtarea jartierelor sau a bandajelor, care împiedică circulația normală a sângelui. Se va evita imobilizarea corpului prin statul prelungit în picioare sau în poziții fixe. De asemenea, se va evita consumul de alcool și de tutun.
„Ardeiul iute şi piperul conţin substanţe care stimulează circulaţia sangvină“
- Există și o alimentație de care trebuie să țină seama cei care suferă de degerături?
- Regimul alimentar joacă un rol foarte important, pentru că persoanele afectate de degerături au nevoie de mai multe proteine. Dar nu trebuie să le lipsească din meniu nici fructele și legumele (morcov, țelină, cartofi, gutui, portocale), bogate în săruri minerale, care asigură menținerea rezistenței organismului. Ardeiul iute și piperul conțin substanțe care stimulează circulația sangvină și ajută degerăturile să se vindece. Se recomandă să le adăugați cu generozitate în mâncare. Dacă nu aveți probleme cu stomacul, se pot pune bucățele de ardei iute în apă, apoi se fierbe un minut și se consumă. Tratamentul nu este indicat nici celor care suferă de hiperaciditate. Cura cu zer conține lactoalbumină, enzime și minerale, cu rol în refacerea țesuturilor afectate. Se utilizează atât intern, o ceașcă de două ori pe zi, cât și extern, sub formă de comprese locale.